De ce sunt probleme cu excesul de greutate si obezitate la copii si adolescenti
Aproximativ 1 din fiecare 3 copii si adolescenti sunt supraponderali sau obezi. Copiii care sunt supraponderali sau obezi prezinta risc pentru probleme grave de sanatate pe masura ce imbatranesc, printre care:
- Boalile de inima
- Diabet
- Tensiune arteriala crescuta
- Colesterol ridicat
- Astm
- Apnee de somn
- Unele tipuri de cancer
- Obezitate severa poate cauza probleme hepatice si artrita .
Copii supraponderali sau obezi pot fi tachinati sau hartuiti cu privire la greutatea lor fapt pentru care exista riscul ca ei sa se simta izolați sau singuri. Aceste sentimente pot interfera cu abilitatea copilului de a invața, de a-si face prieteni și de a interacționa cu ceilalti.
Cum pot spune daca copilul meu este supraponderal
Pe masura ce copiii cresc si se dezvolta, unele modificari in greutate sunt normale. In cazul in care sunteți preocupat de greutatea copilului, discutați cu medicul de familie. Medicul dumneavoastra va poate ajuta sa determinati daca copilul este supraponderal prin calcularea indicelui sau de masa corporala (IMC). IMC este o masura aproximativa a grasimii corporale. IMC se bazeaza pe inalțimea și greutatea copilului.
Multe site-uri ofera calculatoare pentru a determina IMC-ul. Cu toate acestea, nu ar trebui sa utilizați aceste calculatoare pentru a determinarea IMC-ul copilului. Acesta ar trebui sa fie calculat de un specialist.
Este copilul supraponderal sau obez dintr-o cauza genetica
Genetica poate juca un rol important in copilarie pentru a explica excesul de greutate si obezitatea. Copiii care au membri in familie supraponderali sau obezi au un risc mai mare de a fi supraponderali sau obezi. De multe ori, genetica lucreaza in combinatie cu factorii de mediu și de comportament. Acest lucru inseamna ca obiceiurile alimentare și activitatea fizica a copilului sunt la fel de importante ca și istoria familiei in determinarea greutații sale.
Cresterea in greutate a copilului poate sa fie cauzata de o boala sau de hormoni dar si de unele medicamente.
In multe cazuri, persoanele care au o boala sau un dezechilibru hormonal pot avea si alte simptome, in plus fața de creșterea in greutate. Asigurați-va ca informati medicul de familie, daca ați observat orice modificari la copil, cum ar fi: oboseala, constipatia sau pielea uscata. Aceaste informații va ajuta medicul sa evalueze creșterea in greutate a copilului.
Unele medicamente pot contribui la cresterea in greutate. Medicul pediatru trebuie sa stie despre orice medicament care se administreaza copilulului, inclusiv vitamine și suplimente pe baza de plante.
Pierderea in greutate a copilului
Nu puneti copilul la diete pentru pierderea in greutate, fara a discuta cu medicul dumneavoastra. Copiii au nevoie de o anumita cantitate de calorii si substante nutritive pentru a crește, a invața și a se dezvolta.
Ce pot face pentru a ajuta copilul meu pentru a avea o alimentatie sanatoasa
Invațați-va copilul ca alimentația corecta și activitatea fizica regulata sunt cheile pentru a mentine o greutate sanatoasa. Ca si parinti aveți o mare influența asupra copilului. Este important sa fiti un bun model, sa aveti o alimentație sanatoasa, iar activitatea fizica ar trebui sa implice intreaga familie, nu doar copii.
Sfaturi pemtru o viata sanatoasa:
- mancati gustari sanatoase (de exemplu, fructe precum mere si banane, legume crude, cum ar fi morcovi si telina). Nu aduceti alimente nesanatoase in casa voastra;
- includeti o multime de proteine sarace in grasimi, legume si cereale integrale in mesele pe care le preparati;
- evitati mesele de tip fast-food;
- limiteaza timpul copilului la televizor, telefon, calculator;
- incurajeaza copilul sa faca activitați fizice, cel puțin 1 ora de joc activ in fiecare zi;
- implica in activitatea fizica intreaga familie: plimbari, plimbari cu bicicleta, planifica excursii de familie,etc.
Citeste mai mult
Stiati ca:
Aproximativ 5% din populatia unei tari sufera de epilepsie.
Una din principalele cauze pentru manifestarea diferita sugar – copil, spre deosebire de adult, este dezvoltarea incompleta a structurilor cerebrale.
Cauzele determinante ale epilepsiei la nou-nascut sunt:
- infectiile cerebrale
- hemoragiile intracraniene
- malformatiile cerebrale
- afectiunile metabolice
Descarcarile bruste de energie la nivel cerebral duc la aparitia convulsiilor.
In prezent sunt cunoscute doua tipuri de convulsii:
Tratarea diferentiata a acestora este foarte importanta in vederea ameliorarii.
Electroencefalograma, ajuta la o diferentiere mai clara a diverselor forme clinice ale epilepsiei.
Factorii care diferentiaza manifestarea epileptica la sugar si copil sunt:
- varsta
- gradul de maturatie cerebrala
Electroencefalograma este o metoda de investigatie, prin intermediul careia se pot observa tulburarile de electrogeneza la nivelul creierului copilului.
Epilepsia este de doua ori mai comuna la copii decat la adulti.
Printre factorii de risc ai dezvoltarii epilepsiei la copii se numara:
- factorii genetici
- expunerea la substante toxice
- febra foarte mare pana la varsta de 5 ani
- intoxicatii alimentare
- probleme de dezvoltare cerebrala in faza intrauterina
Exista o serie de etape ce trebuie parcurse pana la diagosticarea cu epilepsiei:
- analiza de sange
- electroencefalograma teste de scanare cerebrala
- teste metabolice ale sangelui si urinei
- teste genetice
Diagnosticul la copil se pune pe baza existentei unor paroxisme neepileptice, printre care se numara:
- spasmul hohotului de plans
- sincopele cardiogene
- hiperventilatia
- parasomniile
- somnambulismul
- narcolepsia
In tratarea bolii, metodele sunt variate:
- medicamente anticonvulsive
- dieta ketogenica – forteaza organismul sa produca mai multe grasimi pentru obtinerea energiei
- terapia VNS, consta in implantarea langa clavicula a unui dispozitiv care este programat sa transmita impulsuri regulate la nivelul nervului vag
- interventia chirurgicala
Nerespectarea schemei de tratament anuleaza efectele benefice de scadere a numarului si frecventei crizelor. Datorita tratamentelor moderne 80- 85% dintre copii nu mai fac crize, iar 75% se vindeca complet.
Sunt cunoscute trei tipuri de crize epileptice:
- criza minora este caracteristica copiilor si are o durata de cateva zeci de secunde
- criza majora este insotita de paloare, anxietate, constractii musculare si in unele cazuri aparitia unor spume albicioase, iar ca durata variaza intre 20 de secunde si 2 minute
- criza jacksoniana incepe cu miscari clonice in aceiasi zona si spre deosebire de celelalte forme nu este insotita de pierderea cunostintei.
Vindecarea epilepsiei la copil duce la scaderea incidentei bolii in randul adultilor.
Copii epileptici pot avea probleme cu memoria si capacitatea de concentrare.
Singurele activitati care necesita o supraveghere atenta, sunt cele care implica practicarea unui sport, mai ales atunci cand este vorba de performanta.
Este important ca ei sa nu fie priviti diferit de catre cei din jur din cauza acestei afectiuni, in caz contrar, devenind izolati sau apatici.
Decesul in timpul crizelor este foarte rar, la fel ca si accidentele majore.
Mediul afectiv, tensionat sau coflictual poate fi corelat cu prezenta crizelor epileptice.
Psihoterapia in familie, este una din metodele de reducere a crizelor epileptice, aparute de multe ori ca un raspuns la situatii tensioanate sau conflictuale.
Atitudinea familiei, poate oscila intre supraprotectie si retragere afectiva.
Imbunatatirea cadrului ambiental ar putea fi o solutie, atata timp cat ea poate fi mentinuta fara schimbari bruste.
In unele cazuri, convulsiile pot fi determinate de alti factori decat existenta epilepsiei:
- febra
- anumite medicamente
- dezechilibre electrolitice
- inhalarea unor fumuri toxice
- Eficienta antiepilepticelor este cuprinsa intre 60 si 70%.
Monoterapia este recomandata, deoarece scade semnificativ numarul efectelor adverse si riscul interactiunii cu alte medicamente.
- metode de reducere a numarului convulsiilor:
- respectarea unui program de odihna
- consumul cat mai redus de bauturi alcoolice
- evitarea produselor cofeinizate
- expunerea de scurta durata la soare
- evitarea stresului emotional
Obligatoriu, trebuie sa mergeti la consult de cel putin 6 ori pe an la medic pediatru cat si la medic de familie.
Din studiile facute la nivel mondial dintr-un total de 1000 de copii, 7 au avut crize epileptice.
Citeste mai mult
Obezitatea la copii are implicatii serioase asupra sanatatii, chiar din punct de vedere psihologic.
Obezitatea poate fi cauzata si de factori cum ar fi: sindromul Prade-Willi, sindromul Cushing si hipotiroidismul.
Factorii de mediu care intervin peste predispozitia genetica, determinand comportamentul individual fata de nutritie si activitatea fizica sunt socio-economici, educationali si psihologici.
In prezent in Marea Britanie, aproximativ 20% dintre copii au greutatea peste cea normala , iar 2,5 % sunt cu mult peste aceasta sau obezi.
Studiile arata ca, obezitatea este pe cale sa devina o epidemie moderna.
Hipertensiunea craniana benigna , sindromul ovarului polichistic, hipoventilatia , bolile vezicii biliare pot aparea si ca urmare a obezitatii.
Exista numeroase clasificari ale obezitatii dar clasificarea etiopatogenica este cea mai utila pentru practician, in sensul orientarii terapeutice si a evaluarii prognostice pe baza acestui criteriu obezitatea este de doua tipuri: coumuna si secundara.
In paralel cu alimentatia dezechilibrata, se constata o tendinta tot mai evidenta de limitare a efortului fizic si inmultirea conflictelor afective, care pot genera supraalimentatie compensatorie ca urmare a:
- destramarii familiei;
- pierderii unui parinte;
- plecarii parintilor la lucru in strainatate ( copiii fiind lasati in grija bunicilor, a altor rude sau a vecinilor);
- traumelor in urma avortului si abuzurilor sexuale.
In adolescenta, la copii, se pot diferentia la fel ca si la adulti, trei tipuri de obezitate:
- Androida
- Ginoida
- Mixta
- Obezitatea androida este aceea in care, tesutul adipos predomina in partea superioara a corpului si la nivelulul abdomenului.
- Obezitatea ginoida apare in partea inferioara a corpului.
- Obezitatea mixta consta in dispunerea generalizata a tesutului adipos.
Terapia de prima linie in cazul obezitatii si starilor associate (hipertensiune, insulinorezistenta si dislipidemii) este reprezentata de schimbarea stilului de viata.
Referitor la dieta si activitate fizica
Obiectivul terapeutic principal variaza in functie de varsta. La copii sub 7 ani fara complicatii se urmareste mentinerea greutatii, iar la cei peste 7 ani se urmareste scaderea in greutate.
S-a demonstrat faptul ca disfunctia vasculara ce insoteste obezitatea este partial reversibila, chiar si dupa un program scurt de corectare a dietei.
Evolutia imediata a obezitatii copilului tratat este favorabila in 3/4 din cazuri se ajunge la o greutate normala in decurs de 6, 12 cel mult 18 luni.
In conformitate cu, consensurile actuale s-a adoptat si la copii definirea cazului de obezitate pe baza indicelui de masa corporala.
Noua definitie a obezitatii, propusa in 2007, de un comitet de experti ai Asociatiei Medicale Americane si ai Centrului de Control al Bolilor include si gradul de severitate al bolii. Pana la varsta de 16 ani este considerat obez copilul sau adolescentul a carui masa grasa depaseste cu mai mult de 20% valoarea de referinta pentru varsta si sex, iar peste 16 ani, diagnosticul de obezitate presupune o masa grasa mai mare de 25% din greutatea corporala la baieti, si peste 32% la fete.
Pentru a determina existenta obezitatii la un copil, se folosesc asa-numitele grafice de crestere, care iau in calcul indicatori precum greutatea, calculata in functie de varsta si greutatea in functie de inaltime. Este recomandat ca aceste calcule sa fie realizate de catre medicul pediatru sau medicul de familie, pentru ca pot exista multe variatii de greutate, mai ales la copiii cu varsta de pana la doi ani, dar si mai tarziu.
Doua perioade sunt de o importanta cruciala pentru viitorii adolescenti in ceea ce priveste masa corporala: primele trei luni din viata si apoi, perioada imediata dupa implinirea varstei de 3 ani.
Intre varsta de 2 si 3 ani “viteza cu care organismul copiilor castiga in greutate nu are nici o relevanta pentru masa corporala ulterioara, de la varsta adolescentei” sustine un raport publicat de o institutie de profil.
Pentru baieti, viteza de crestere la varsta de 3 luni este legata de masa corporala ulterioara dar si de dezvoltarea masei musculare. De cealalalta parte, la fete, o crestere rapida la aceasta varsta are corespondenta ulterioara doar in cresterea masei de tesut gras.
O incercare de a combate obezitatea la copii este propunerea Comisiei Europeane si adoptata de anul acesta si de tara noastra de a distribui gratuit fructe in scoli, pentru incurajarea bunelor obiceiuri alimentare in randul elevilor, astfel incat acestia sa nu devina supraponderali.
Citeste mai mult
Ce dieta sanatoasa sa abordam pentru o viata sanatoasa?
Cercetarile au aratat ca o dieta sanatoasa scade riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer, diabetul de tip 2, osteoporoza si bolile de inima.
Un alt beneficiu al unei nutritii bune este ca ajuta la menţinerea unei greutati optime. Cresterea in greutate duce la aparitia riscului aparitiei diferitelor tipuri de cancer, boli de inima, hipertensiune arteriala şi multe alte probleme de sanatate. O dieta bogata in fibre, saraca in grasimi pot ajuta sa slabestiti si sa va mentineti.
Ce pot face pentru a imbunataţi dieta?
O dieta sanatoasa include o varietate de fructe, legume, cereale integrale, leguminoase (fasole uscata si mazare), nuci şi seminţe. Pentru proteine suplimentare, consumati cantitati moderate de peşte, pasari de curte, carne slaba şi scazuta in grasime şi produse lactate degresate.
Anumite grasimi trebui sa fie parte a unei diete sanatoase. Ele pot reduce riscul de boli. Studiile au aratat ca utilizarea grasimilor “bune” in loc de grasimi saturate poate ajuta la scaderea nivelului de colesterol total.
Aceste grasimi “bune” includ urmatoarele:
- Grasimi mononesaturate – se gasesc in rapita, masline, avocado, uleiuri de arahide, nuci şi in alte uleiuri;
- Grasimi polinesaturate – se gasesc in uleiurile vegetale cum ar fi uleiurile de porumb, floarea soarelui si sofran, precum şi in seminţe de susan, seminţe de floarea-soarelui, porumb, soia, si multe alte tipuri de cereale, leguminoase, nuci si seminte;
- Omega-3 acizi graşi de obicei sunt gasite in peştelr “gras”, cum ar fi: somon, hering, sardine şi macrou.
Acizii grasi Omega-3 din peşte sunt deosebit de bune pentru sanatate. De exemplu, studiile au aratat ca pot reduce riscul de inflamatie sau atac de cord, daca esti predispus la risc pentru boli de inima.
Ce sunt fitochimicale?
Fitochimicalele sunt substanţe gasite in alimente bazate pe plante. Unii experţi sugereaza ca oamenii pot reduce riscul de cancer daca mananca mai multe fructe, legume şi alte alimente care contin fitochimicale. Acestea pot aduce beneficii oaseleo, inimii si sanatatii creierului.
Tipuri comune de fitochimicale includ beta-caroten, vitamina C, acid folic şi vitamina E. Surse bune de fitochimicale includ broccoli, conopida, morcovi, rosii, usturoi, mazare şi fasole (inclusiv soia), cereale integrale, nuci, seminte de in si grapefruit.
Studiile in desfasurare inceca sa gaseasca alimentele si substantele nutritive care pot reduce riscul de cancer. Consumul unei cantitati mai mari de legume si fructe, a fost legata de un risc mai mic de caceral la plamani, esofag, stomac si colon. Totusi, cercetatorii nu stiu care din nutrientii din fructe si legume sunt cei mai utili.
Unele date indica faptul ca vitamina D si calciu pot reduce riscul de cancer colorectal. Cu toate acestea, aceste rezultate nu au fost consistente. Dovezile sugereaza, de asemenea, faptul ca acidul folic poate reduce riscul de cancer. Puteţi reduce riscul de avea probleme de sanatate daca ve-ti consuma cel putin 5 tipuri diferite de legume pe zi. O dieta sanatoasa include, de asemenea si cerealele.
Multi suplimeteaza dieta cu produse gen plafar – suplimente alimentare. Inainte de a va trata pe aceste cai este bine sa va consultati cu medicul de familie in cazul adultilor si cu medicul pediatru in cazul copiilor. Spre deosebire de medicamente aceste produse nu urmeaza aceleasi procedee de testare ca si medicamentele pentru a se dovedi daca functioneaza bine si sunt sigure. Efectuarea de modificari extreme in dieta va poate expune la aparitia unor probleme de sanatate noi.
Ce alimente poate creşte riscul de a dezvolta cancer?
Deşi nu exista dovezi clare cu privire la anumite alimente, unele dintre ele pot creşte riscul de cancer. Acestea includ urmatoarele:
- Carne puternic procesata, cum ar fi şunca, slanina, carnaţi, salam şi Bologna – pot creste riscul de cancer colorectal, daca le mananci prea des;
- Alimentele care sunt bogate in grasimi saturate pot contribui la creşterea in greutate. Excesul de greutate creste riscul de multe tipuri de cancer;
- Alcoolul creste riscul de cancer al gurii, faringelui, esofagului, ficat, san si colorectal.
Citeste mai mult
