De ce sunt probleme cu excesul de greutate si obezitate la copii si adolescenti
Aproximativ 1 din fiecare 3 copii si adolescenti sunt supraponderali sau obezi. Copiii care sunt supraponderali sau obezi prezinta risc pentru probleme grave de sanatate pe masura ce imbatranesc, printre care:
- Boalile de inima
- Diabet
- Tensiune arteriala crescuta
- Colesterol ridicat
- Astm
- Apnee de somn
- Unele tipuri de cancer
- Obezitate severa poate cauza probleme hepatice si artrita .
Copii supraponderali sau obezi pot fi tachinati sau hartuiti cu privire la greutatea lor fapt pentru care exista riscul ca ei sa se simta izolați sau singuri. Aceste sentimente pot interfera cu abilitatea copilului de a invața, de a-si face prieteni și de a interacționa cu ceilalti.
Cum pot spune daca copilul meu este supraponderal
Pe masura ce copiii cresc si se dezvolta, unele modificari in greutate sunt normale. In cazul in care sunteți preocupat de greutatea copilului, discutați cu medicul de familie. Medicul dumneavoastra va poate ajuta sa determinati daca copilul este supraponderal prin calcularea indicelui sau de masa corporala (IMC). IMC este o masura aproximativa a grasimii corporale. IMC se bazeaza pe inalțimea și greutatea copilului.
Multe site-uri ofera calculatoare pentru a determina IMC-ul. Cu toate acestea, nu ar trebui sa utilizați aceste calculatoare pentru a determinarea IMC-ul copilului. Acesta ar trebui sa fie calculat de un specialist.
Este copilul supraponderal sau obez dintr-o cauza genetica
Genetica poate juca un rol important in copilarie pentru a explica excesul de greutate si obezitatea. Copiii care au membri in familie supraponderali sau obezi au un risc mai mare de a fi supraponderali sau obezi. De multe ori, genetica lucreaza in combinatie cu factorii de mediu și de comportament. Acest lucru inseamna ca obiceiurile alimentare și activitatea fizica a copilului sunt la fel de importante ca și istoria familiei in determinarea greutații sale.
Cresterea in greutate a copilului poate sa fie cauzata de o boala sau de hormoni dar si de unele medicamente.
In multe cazuri, persoanele care au o boala sau un dezechilibru hormonal pot avea si alte simptome, in plus fața de creșterea in greutate. Asigurați-va ca informati medicul de familie, daca ați observat orice modificari la copil, cum ar fi: oboseala, constipatia sau pielea uscata. Aceaste informații va ajuta medicul sa evalueze creșterea in greutate a copilului.
Unele medicamente pot contribui la cresterea in greutate. Medicul pediatru trebuie sa stie despre orice medicament care se administreaza copilulului, inclusiv vitamine și suplimente pe baza de plante.
Pierderea in greutate a copilului
Nu puneti copilul la diete pentru pierderea in greutate, fara a discuta cu medicul dumneavoastra. Copiii au nevoie de o anumita cantitate de calorii si substante nutritive pentru a crește, a invața și a se dezvolta.
Ce pot face pentru a ajuta copilul meu pentru a avea o alimentatie sanatoasa
Invațați-va copilul ca alimentația corecta și activitatea fizica regulata sunt cheile pentru a mentine o greutate sanatoasa. Ca si parinti aveți o mare influența asupra copilului. Este important sa fiti un bun model, sa aveti o alimentație sanatoasa, iar activitatea fizica ar trebui sa implice intreaga familie, nu doar copii.
Sfaturi pemtru o viata sanatoasa:
- mancati gustari sanatoase (de exemplu, fructe precum mere si banane, legume crude, cum ar fi morcovi si telina). Nu aduceti alimente nesanatoase in casa voastra;
- includeti o multime de proteine sarace in grasimi, legume si cereale integrale in mesele pe care le preparati;
- evitati mesele de tip fast-food;
- limiteaza timpul copilului la televizor, telefon, calculator;
- incurajeaza copilul sa faca activitați fizice, cel puțin 1 ora de joc activ in fiecare zi;
- implica in activitatea fizica intreaga familie: plimbari, plimbari cu bicicleta, planifica excursii de familie,etc.
Citeste mai mult
Care sunt complicatiile obezitatii?
Obezitatea poate contribui la o serie de probleme grave de sanatate, inclusiv:
- artrita;
- boala coronariana;
- depresiune;
- probleme ginecologice, infertilitate;
- hipertensiune arteriala;
- nivel ridicat de colesterol;
- sindromul metabolic;
- diabetului de tip 2;
Cum este diagnosticata obezitatea?
Daca credeti ca a-ti putea fi obezi sau sunteti ingrijorati ca ati putea suferi de probleme de sanatate legate de greutatea corpului dumneavoastra, discutati cu medicul de familie. Medicul de familie va masura inaltimea, greutatea si circumferinta taliei. Dupa masuratori medicul va va spune daca sunteti supraponderali sau obezi si care ar fi greutatea corporala ideala pentru dumneavoastra.
Exista factori de risc pentru obezitate?
Principalul factor de risc pentru obezitate este mancatul in exces sau manancatul a mai multe calorii decat arde corpul dumneavoastra. Caloriile sunt cantitatea de energie din alimentele pe care le mancati. Unele alimente au mai multe calorii decat altele. Daca mananci mai multe calorii decat utilizeaza corpul, caloriile in plus vor fi stocate ca grasime. Alti factori de risc ce contribuie la obezitate sunt:
- varsta
- inactivitatea fizica
- genetica
- sarcina
- renuntatul la fumat
Exista anumite medicamente care pot determina cresterea in greutate, dar gasiti solutii daca discutati cu medicul dumneavoastra. Medicamentele care pot determina cresteri in greutate:
- Antihistaminice, alfa-blocante (alergii)
- Beta-blocante, metildopa (tensiune arteriala ridicata)
- Insulina, sulfoniluree (diabet zaharat)
- Litiu (boala maniaco-depresiva)
- Neuroleptice (schizofrenie)
- Progesteron (endometrioza)
- Antidepresive triciclice (depresie)
- Valproat (epilepsie)
Citeste mai mult
Conform legii 95/2006, asistenta de sanatate publica se bazeaza pe cateva principii:
- responsabilitatea societatii
- focalizarea pe grupurile de populatie si prevenirea primara
- preocuparea pentru diversele grupe de determinanti ai starii de sanatate
- preocuparea pentru serviciile de sanatate
- abordarea multidisciplinara si intersectoriala
- decizii bazate pe cele mai bune dovezi stiintifice existente la momentul respectiv
- decizii fundamentate pe principiul precautiei
- descentralizarea sistemului de sanatate
- constituirea unui sistem informational si informatic pentru managementul sanatatii publice
Conform aceleiasi legi asistenta medicala este asigurata prin:
- cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie si de alte specializari
- centre de diagnostic si tratament
- laboratoare
- unitati sanitare publice si private cu paturi
Primul pas in demersul de inscriere medic este alegerea de pe liste, a medicului care doriti sa va acorde asistenta de specialitate.
Dupa ce ati ales medicul care doriti sa va reprezinte, trebuie sa faceti dovada calitatii de asigurat, si sa depuneti la cabinetul medical al acestuia o cerere de inscriere.
In functie de categoria de asigurat careia ii apartineti aveti nevoie de cateva acte.
Pentru elevi si studenti:
- cartea de identitate
- adeverinta de la scoala/ facultate
Pentru pesionari:
- cartea de identitate
- cupon de pensie valabil pe luna anteriora inscrierii minim
Pentru salariati:
- cartea de identitate/buletinul
- adeverinta tip de la locul de munca prin care sa faca dovada platii contributiilor la asigurarile de sanatate
Pentru someri:
- cartea de identitate
- carnetul de somer
Copii mici au nevoie numai de certificatul de nastere pentru inscriere
In cazul in care doriti sa va schimbati medicul curant, trebuie sa stiti ca acesta nu poate fi schimbat decat dupa o perioada de 6 luni, minim. De asemenea nu caut medic, il gasiti pe listele casei de asigurari.
Articolul VII al legii 95/2006 prevede urmatoarele obligatii ale pesoanelor fizice sau juridice:
- Orice pesoana care are calitatea de angajator trebuie sa asigure fondurile si conditiile necesare pentru efectuarea controlului medical periodic, aplicarea normelor de igiena si asigurarea vaccinari in baza riscurilor impuse de locul de munca.
- Cetatenii romani si agentii economici de pe teritoriul Romaniei se supun masurilor de combatere a bolilor transmisibile, ofera informatiile solicitate, aplica masurile stabilite pentru a preveni imbolnavirile si a promova sanatatea publica si individuala.
Caracteristicile asistentei acordate de catre medicul de familie sunt urmatoarele:
- folosirea eficienta a resurselor sistemului de sanatate oferite nediscriminatoriu pacientilor
- orientarea catre individ, comunitate ,familie
- relatia de incredere stabilita prin comunicare directa medic-pacient.
- asigurarea ingrijirii determinate de nevoile pacientilor
- rezolvarea problemelor de sanatate acute si cronice
- promovarea sanatatii si starii de bine a pacientilor
Serviciile de care poate beneficia pacientul in cabinetele de asistenta medicala primara sunt:
- activitati de medicina preventiva
- activitati de medicina curativa
- activitati de ingrijire la domiciliu
- activitati paliative
- activitati de consiliere
Serviciile medicale sunt de mai multe tipuri:
- esentiale – serviciile oferite in candrul consultatiei medicale
- extinse – cele oferite optional in cadrul asitentei medicale primare
- aditionale – manoperele si tehnicile medicilor practicieni certificate prin atestate
Citeste mai mult
Ce ar trebui sa ştiu despre starea emotionala a adolescentului meu?
Anii adolescentei reprezinta o perioada de tranzitie de la copilarie la maturitate. Adolescentii lupta adesea pentru a nu mai fi dependenti de parintii lor, in timp ce au o dorinta puternica de a fi independenti. Ei se pot simţi, de asemenea, coplesiti de schimbarile emotionale si fizice prin care trec.
In acelaşi timp, adolescentii s-ar putea confrunta cu o serie de presiuni – de la prieteni si parinti cat şi alti adulti pentru a satisface cerintele atat la scoala sau la alte activitati cum ar fi sport sau joburi part-time. Varsta adolescentei este importanta pe masura ce copilul isi afirma individualitatea.
Ce pot face pentru a ajuta copilul meu adolescent?
Comunicarea, dragostea pentru copil este cel mai important lucru care il puteti face. Copiii decid cum se simt, in mare parte fata de modul in care parinţii lor reactioneaza. Din acest motiv, este important pentru parinti in a ajuta copiii sa se simta bine in pielea lor. Este de asemenea important de a comunica valorile şi sa stabileasca aşteptari şi limite, cum ar fi insistenta pe onestitate, auto-control şi respectul pentru ceilalti, in timp ce permitand adolescenţilor in a avea propriul lor spatiu.
Intre parinti si adolescenti de multe ori se ivesc probleme si pot intra in obiceiul de a oferi cea mai mare parte feedback negativ şi critici. Desi adolescentii au nevoie de feedback, ei raspund mai bine la feedback-ul pozitiv. Amintiti-va de laude, comportament adecvat, in scopul de a ajuta adolescentul sa se simta increzator in sine cat si in familia lui..
Stabilirea unei relaţii iubitoare de la inceput va va ajuta sa treceti de anii adolescentei.
Diferite institutii psihologice si psihiatrice de profil sugereaza urmatoarele modalitaţi pentru parinti in a se pregatii pentru anii de adolescenta a copilului lor :
- Asigurarea unui mediu sigur şi iubitor de origine;
- Creaţi o atmosfera de onestitate, incredere si respect;
- Permiteti independenta odata cu inaintarea in varsta si increderea in sine;
- Dezvoltarea unei relatii care incurajeaza adolescentul sa vorbesa cu voi atunci cand el este suparat;
- Invatati-l responsabilitatea pentru bunurile lui şi ale voastre;
- Invatati-l responsabilitatile de baza pentru treburile casnice.
Dupa ce semne de avertizare ar trebui sa ma uit?
Amintiti-va ca adolescentul poate experimenta cu valorile lui, idei, coafuri şi haine, in scopul de a se defini el insusi. Acesta este de obicei un comportament normal şi nu ar trebui sa va speriati. Cu toate acestea, un comportament inadecvat sau distructiv poate fi un semn al unei probleme.
Adolescentii, in special cei cu increderea scazuta de sine sau cu probleme de familie, sunt la risc in a avea un comportament distructiv, cum ar fi folosirea de droguri sau alcool sau sex neprotejat. Tulburari, depresii, mancarea, sunt cele mai comune probleme de sanatate cu care adolescentii se confrunta. Urmatoarele pot fi semnale de avertizare in a vedea daca copilul vostru are o problema:
- Agitat sau comportament agitat;
- Pierderea in greutate sau invers;
- Probleme de concentrare;
- Sentimente de tristeţe in curs de desfaşurare;
- Nepasarea de oameni şi lucruri;
- Lipsa de motivaţie;
- Oboseala, pierderea de energie şi lipsa de interes in activitaţile;
- Increderea de sine scazuta;
- Probleme de somn;
- Probleme cu legea.
Ce trebuie sa fac daca exista o problema?
Lucraţi impreuna cu adolescentul pentru a mentine o comunicare deschisa. Daca banuiţi ca exista o problema, adresaţi-va adolescentul vostru despre ceea ce este il deranjeaza. Nu ignora o problema, in speranţa ca va trece. Este mai uşor sa faca faţa problemelor atunci cand acestea este mic. Acest lucru va ofera portunitatea de a invaţa cum sa lucrati impreuna prin intermediul problemelor. Nu va fie frica in a cere ajutor. Multe solutii se pot gasi, inclusiv puteti apela la medicul de familie.
Citeste mai mult
Igiena este o modalitate simpla si eficienta de a ramane sanatosi si de a fi o prezenta placuta pentru cei din jurul nostru. Igiena personala inseamna un set de reguli simple si usor de respectat recomandate de orice medic de familie
Care sunt regulile igienico-sanitare pe care trebuie sa le respectam?
Fiecare trebuie sa aiba propriile obiecte de ingrijire personala. Este foarte important ca nici unul dintre aceste obiecte sa nu fie imprumutat unei alte persoane, chiar daca persoana este o ruda sau un prieten apropiat. Aceste obiecte (de exemplu, lenjeria intima) pot transmite diferiti virusi, microbi, paraziti.
Fiecare membru al familiei trebuie sa aiba propria lui: periuta de dinti, pieptene, lenjerie intima: sosete, ciorapi, chiloti, batista, unghiera sau forfecuta pentru manichiura, aparat de ras.
In fiecare casa trebuie sa existe o serie de materiale igienico-sanitare, fara de care pastrarea unei igiene corespunzatoare este practic imposibila: sapunul, samponul, pasta de dinti, hartia igienica, prosoapele, vata, spirtul, detergentul pentru rufe, detergentul de vase, dezinfectanti pentru casa si rufe: cloramina, clor, hipoclorit, pansamente sterile, plasturii cu rivanol, manusile de unica folosinta, apa oxigenata (pentru stoparea sangerarilor), dezinfectanti pentru toaleta.
Igiena zilnica nu trebuie neglijata.
-
spalarea cu apa si sapun: scade pericolul aparitiei bolilor de piele, elimina transpiratia si mirosurile neplacute
-
spalarea mainilor inainte de fiecare masa este obligatorie. De asemenea, este obligatorie spalarea mainilor inainte si dupa folosirea toaletei
-
spalarea dintilor dupa fiecare masa. Nu trebuie uitat periajul dintilor inaintea micului dejun.
-
spalarea parului este obligatorie, cel putin o data pe saptamana
- lenjeria intima trebuie schimbata zilnic
-
parul trebuie pieptanat in fiecare dimineata
-
tampoanele igienice trebuie schimbate la cateva ore si aruncate, dupa folosire, la gunoi si nu in vasul WC.
Igiena zilnică este cheia pentru o a mentine o stare de sanatate buna
Aliata perfectă pentru igienă, apa ne permite să realizăm gesturile indispensabile care protejează organismul de diverse afecţiuni.
Un gest simplu dar esenţial: spălarea mâinilor!
Spălarea mâinilor este necesară:
Lipsa igienei şi transmiterea microbilor prin intermediul mâinilor murdare sunt principalele cauze ale bolilor digestive şi ale infecţiilor respiratorii, dar şi ale afecţiunilor cutanate (herpes).
Câteva recomandări:
- evitaţi să duceţi mâinile la gură şi să vă roadeţi unghiile care sunt lăcaşuri perfecte pentru bacterii
- spălaţi-vă pe dinţi după fiecare masă, faceţi duş sau baie în fiecare zi, mai ales după un efort fizic, folosind apă călduţă şi un săpun
-
clătiţi întotdeauna fructele şi legumele pentru a elimina pesticidele şi nitraţii
- spălaţi şi dezinfectaţi regulat frigiderul
- reglaţi temperatura folosită la gătit astfel încât să distrugeţi bacteriile şi germenii, dar şi să păstraţi gustul şi vitaminele
-
ştergeţi mereu parchetul/ podeaua folosind apă, pentru a garanta un interior sănătos
-
contaminarea unei chiuvete este mult mai importantă decât cea a instalaţiilor sanitare: dezinfectaţi cu regularitate bucătăria (blatul de lucru, ustensilele, dulapurile în care sunt depozitate alimentele etc).
- inscrieti-va la un medic de familie
Citeste mai mult
Cat de des sunt intrebati pacientii daca sunt alergici la ceva? Cat de pregatit este un medic de familie sa faca fata cazurilor de alergii grave sau reactii anafilactice la medicamente, vaccinuri sau intepaturi de insecte?
Reactiile alergice implica manifestari cutanate, de cai aeriene superioare si inferioare, ale aparatului cardiovascular si ale tractului digestiv. Gravitatea reactiilor sistemice variaza de la un eritem usor pruriginos, la exitus in cateva minute. Doua treimi dintre decesele prin soc anafilactic sunt produse prin sufocare, in urma edemului laringian sau a crizei majore de astm. De mentionat ca acestea apar la tineri. In restul cazurilor – este vorba de varstnici – hipotensiunea si aritmiile duc la colaps cardiovascular.
TABLOUL CLINIC
Simptomele apar la cateva minute dupa expunerea la alergen si cu cat reactia este mai rapida cu atat este mai grava.
Primul simptom este senzatia de rau general pe care o incearca pacientul. in Tabelul 1 sunt enumerate semnele si simptomele care confirma diagnosticul de reactie anafilactica.
O buna definitie clinica a reactiei anafilactice tine cont de prezenta a doua manifestari severe: dificultatea respiratorie (prin edem laringian sau criza de astm) si hipotensiunea.1
Tabelul 1. Semnele si simptomele unei reactii anafilactice
SIMPTOME
Prurit la nivelul buzelor, palatului, ochilor, mainilor si picioarelor
Disfonie
Dispnee
Palpitatii
Disfagie
Crampe abdominale si greata
SEMNE
Urticarie
Flushing
Angioedem
Edem laringian
Wheezing
Tahicardie
Hipotensiune
Colaps
Voma si diaree |
ETIOLOGIA
Cele mai frecvente cauze de reactii anafilactice sunt prezentate in Tabelul 2.
Tabelul 2. Cauze de anafilaxie
-Medicamente
-Produse biologice umane
-Intepaturi de insecte
-Alimente
-Latex
-Stimuli fizici
-Idiopatica |
Medicamentele
Printre medicamentele care pot da reactii anafilactice se numara penicilina, aspirina, AINS si insulina. Potenta acestora creste prin administrare parenterala. Excipientii medicamentosi pot fi, de asemenea, alergeni; de exemplu, lactoza, un ingredient comun al pulberilor inhalatorii uscate.
Produsele biologice umane
Produsele derivate din sange, inclusiv plasma si imunoglobulinele, pot produce reactii anafilactice. S–au citat cazuri de soc anafilactic produs de lichidul seminal, in timpul actului sexual.
ntepaturile de insecte
In Regatul Unit, intepatura de viespe sau albina se soldeaza cu 9–10 morti anual.
Alimentele
Arahidele, ouale, laptele si molustele sunt alergeni alimentari comuni. Prevalenta reala este necunoscuta, dar un studiu recent a relevat ca 1/80 dintre copiii testati prin scarificare au alergie la arahide.3
Latexul
Alergia IgE–mediata la latexul natural din care sunt confectionate manusile constituie o cauza importanta de soc anafilactic la personalul medical. Se citeaza reactii si la pacientii operati, prin expunere la manusile chirurgului.
Stimulii fizici
Pacientii care sufera de urticarie indusa de frig si sar direct in apa rece pot face o reactie anafilactica letala. Colapsul vascular poate aparea si la pacientii cu prurit sau urticarie induse de efortul fizic.
Manifestarea idiopatica
La unii pacienti, reactiile anafilactice se pot produce repetitiv, fara a avea o cauza evidenta. Pentru a pune diagnosticul de anafilaxie idiopatica trebuie excluse mastocitoza si sindromul carcinoid.
TRATAMENTUL SOCULUI ANAFILACTIC
Socul anafilactic este o urgenta medicala, iar prognosticul depinde de raspunsul la administrarea corecta de adrenalina (epinefrina).
Injectia intramusculara cu adrenalina se va face imediat dupa recunoasterea unei reactii severe – obstructie respiratorie sau colaps cardiovascular.
In Tabelul 3 este prezentat ultimul protocol de administrare a adrenalinei, bazat pe recomandarile Resuscitation Council UK. Protocoalele sunt reactualizate o data la 6 luni, si se recomanda consultarea celor mai noi indicatii.
Pentru manifestarile mai putin severe, cum ar fi rash–ul si angioedemul, fara afectare respiratorie, se pot administra antihistaminice (clorfeniramina). Pacientul va fi supravegheat indeaproape si, daca sufera de astm, va primi un beta–2
agonist.
Tabelul 3. Volumul de adrenalina (epinefrina) 1%o (1 mg/ml) care se administreaza intramuscular in socul anafilactic4 |
VARSTA
Sub 6 luni
Intre 6 luni si 6 ani
Intre 6 ani si 12 ani
Adulti si adolescenti |
VOLUMUL DE ADRENALINA (ml)
0,05
0,12
0,25
0,5 |
Dozele se pot repeta, la nevoie, din 5 in 5 minute, urmarind tensiunea arteriala, pulsul si functia respiratorie. Administrarea prompta a adrenalinei are o importanta deosebita. |
Auto–injectoarele
Pacientii cu teren anafilactic dovedit trebuie sa aiba in permanenta asupra lor auto–injectoare cu adrenalina (Epipen, Anapen), eliberate pe baza de prescriptie medicala. Acestea pot fi de uz pediatric (0,15 mg) sau pentru adulti (0,3 mg adrenalina, solutie 1%o). Sunt usor de folosit si nu necesita o asamblare prealabila. Injectia se poate face si prin haine, de obicei, pe fata anterioara a coapsei.
Utilizarea acestor “stilouri” permite castigarea de timp pana la sosirea ajutorului medical. Pot fi necesare administrari repetate, iar pacientul trebuie sa ramana sub supraveghere timp de 4 ore, pentru a preintampina orice recidiva. Desi majoritatea reactiilor sunt unifazice, exista cazuri unde se inregistreaza o evolutie bifazica, in care simptomele orale si abdominale initiale sunt urmate de o perioada asimptomatica, de 1–2 ore. Apoi apar manifestarile respiratorii si cardiovasculare, care, netratate, pot fi fatale.
Analiza sangelui
Reactia anafilactica se poate confirma prin cercetarea triptazei mastocitare in sangele recoltat la 1–5 ore de la debutul simptomatologiei.
Trimiterea la specialist
Intr–o reglementare din 1994 se stipuleaza obligatia fiecarui medic generalist de a trimite toti pacientii suspectati de alergie la arahide la o clinica de specialitate. De asemenea, se vor trimite la specialist toti pacientii cu reactii anafilactice, indiferent de etiologie. Din pacate, uneori se asteapta destul de mult pana la consultul de specialitate, de aceea, medicul generalist trebuie sa fie intotdeauna pregatit sa intervina.
Concluzii practice
- Printre cele mai comune cauze de reactii anafilactice intalnite in asistenta primara se numara medicamentele, produsele biologice umane, intepaturile de insecte, unele alimente si latexul.
- Socul anafilactic este o urgenta medicala. Adrenalina trebuie administrata intramuscular, cat mai curand de la aparitia primelor semne de reactie alergica grava.
- In caz de manifestari mai putin severe se poate administra un antihistaminic, iar pacientul va fi supravegheat indeaproape. Pacientii care au astm trebuie sa primeasca, de asemenea, un beta–2 agonist pe cale inhalatorie.
- Pacientilor cu teren anafilactic dovedit li se prescrie adrenalina auto–injectabila. Stiloul auto–injector trebuie sa le fie in permanenta la indemana.
Citeste mai mult
Ce face vitamina D
Vitamina D ajuta corpul sa absoarba calciul. Corpul are nevoie de calciu pentru a construi oase si dinti puternici in copilarie si adolescenta. Ca adult, ai nevoie de vitamina D si calciu pentru mentinerea masei osoase. Aceasta ajuta la prevenirea osteoporozei. Vitamina D, de asemenea, ajuta corpul sa pastreze dreptul de cantitate de calciu si fosfor in sange.
Oamenii de stiinta continua sa studieze vitamina D. Studii medicale recente au aratat ca vitamina D poate ajuta, de asemenea, la protejearea organismului impotriva altor conditii, cum ar fi cancerul, slabiciune musculara, tulburari de dispozitie de tip 1 si diabet de tip 2, boli de rinichi, boli de inima si de presiune arteriala.
Poate corpul meu sa creeze vitamina D?
Vitamina D este uneori numita “vitamina soarelui” deoarece organismul creeaza vitamina D, dupa ce se expune la lumina soarelui. In functie de zona unde locuiti,10 minute de expunere la soarele de vara 3-4 ori pe saptamana poate fi suficient pentru a ajuta organismul sa creeze vitamina D de care avem nevoie.
Cat de mult am nevoie de vitamina D?
Cantitatea de vitamina D de care organismul are nevoie poate varia in functie de greutate, mostenirea genetica, culoarea pielii, daca aveti boli cronice, si chiar si cat de mult va expuneti la soare. Discutati cu medicul de familie despre cat de mult organismul vostru are nevoie de vitamina D.
Adultii au nevoie de cel putin urmatoarea cantitate de vitamina D:
- Pana la 70 de ani : 600 de unitati internationale (UI) zilnic
- Peste 70 de ani: 800 UI zilnic
Pentru copiii nou nascuti pana la varsta de 12 luni, doza zilnica recomandata este de 400 UI. Pentru copiii de la varsta de 1 an la 18 ani, doza zilnica recomandata este de 600 UI. Daca alaptezi copilul, medicul de familie va prescrie un supliment de vitamina care are vitamina D (pentru ca laptele uman are doar o cantitate mica de vitamina D). Discutati cu medicul dumneavoastra inainte de a da copiilor suplimente de vitamine.
Cine este la risc pentru deficit de vitamina D:
- Adultii mai in varsta
- Sugari alaptati la san
- Oamenii care sunt obezi
- Persoanele cu pielea mai inchisa
- Persoanele cu expunere limitata la soare
- Oamenii care au dificultati in absorbtia grasimilor alimentare (din cauza unor boli cum ar fi bolile inflamatorii intestinale si fibroza chistica)
- Oamenii care iau medicamente denumite glucocorticoizi (un exemplu: prednison
Ce se intampla daca nu am o cantitate suficienta de vitamina D?
Multi oameni nu au o cantitate suficienta de vitamina D. Daca nu obtineti suficienta vitamina D, organismul nu va fi capabil de a absorbi calciul bine, iar muschii se pot simti slabiti.
Copiii care nu au suficienta vitamina D sunt la risc pentru rahitism. Rahitismul este o tulburare care afecteaza oasele, cauzandu-le inmuierea si ruperea usor. Rahitismul poate provoca, de asemenea, intarzierea cresterii, dureri la nivelul oaselor coloanei vertebrale, pelvisului si picioarelor, si slabiciune musculara. Acesta poate provoca, de asemenea, probleme cu dintii copilului, cum ar fi cavitati si probleme cu structura dintilor.
Adultii care nu au suficienta vitamina D sunt la risc pentru osteomalacie (slabiciune musculara si oase slabe) si osteoporoza (oase subtiri). Noi studii medicale arata caci cei care nu primesc suficienta vitamina D pe o perioada lunga de timp, poate ridica, de asemenea, riscul unei persoane pentru alte boli cronice, cum ar fi anumite tipuri de cancer, boli de inima si diabet.
Cum pot obtine mai multa vitamina D?
Medicul de familie recomanda administrarea de Vitamina D in cel putin 9 luni pe an, alaturi ce Calciu
Alimente care contin in mod natural vitamina D sunt pestele, uleiul de peste, ouale, branza si untul. Exista, de asemenea, vitamina D in produsele alimentare fortificate, cum ar fi laptele si produsele lactate alternative, suc de portocale si cereale pentru micul dejun.
Suplimentele de vitamina D sunt disponibile si la farmacie. Discutati cu medicul de familie daca credeti ca este posibil sa nu aveti un aport suficient de vitamina D. Medicul de familie va poate intreba despre dieta si expunerea la lumina soarelui, precum si orice alti factori de risc pe care ii puteti avea. Medicul va poate sugera, de asemenea, testari pentru vitamina D in a va ajuta sa decideti daca este nevoie sau nu de un supliment.
Citeste mai mult
Care sunt cauzele cresterii in greutate la copii?
In cazul copiilor care sunt sanatosi, cresterea in greutate apare cel mai adesea atunci cand un copil consuma mai multe calorii decat corpul lui arde. Copiii au nevoie de calorii in plus pentru crestere si dezvoltare. Dar, la fel ca adultii, daca un copil consuma mai multe calorii decat sunt utilizate, organismul stocheaza aceste calorii in plus sub forma de grasime.
De ce este important pentru un copil sa invete obiceiuri alimentare sanatoase si sa faca miscare?
Buna nutritie si activitatea fizica poate ajuta copilul sa realizeze si sa mentina o greutate sanatoasa. Daca puteti ajuta copilul sa deprinda obiceiuri alimentare sanatoase si sa faca miscare la o varsta frageda, aceste obiceiuri bune vor continua de-a lungul cresterii pana la maturitate.
Problemele de sanatate asociate cu excesul de greutate si obezitatea includ:
- Boli de inima
- Diabet
- Hipertensiune arteriala
- Colesterol ridicat
- Astm
- Unele tipuri de cancer
Un copil care are probleme de greutate, poate fi tachinat sau intimidat cu privire la greutatea lui, sa fie deprimat sau sa se simta izolat si singur. Aceste sentimente pot interfera cu capacitatea copilului de a invata, de a-si face prieteni si de a interactiona cu ceilalti.
Cum pot incuraja copilul sa aiba o viata activa?
Copilul este constient de deciziile pe care le face cu privire la modul in care iti traieste viata. Copilul in general copiaza modul de viata al familiei lui. Daca aveti o viata activa, copilul va deprinde si el asta pe viitor.
Trebuie sa implicati toata familia in diferite activitati, de exemplu: plimbatul cainelui, plimbari in aer liber de cate ori aveti ocazia, plimbari cu bicicleta, etc.
In acelasi timp, incercati sa limitati timpul petrecut in fata televizorului sau a calculatorului pentru nu mai mult de 2 ore pe zi, jucatul jocurilor video, navigarea pe internet.
Ajutati-va copilul sa faca alegeri alimente sanatoase :
- Fii un bun model – alege alimente si gustari sanatoase pentru intreaga familie.
- Tineti in casa numai alimente sanatoase.
- Invatati-va copilul cum sa faca alegeri sanatoase la scoala sau in alte locuri unde se duce sa serveasca masa.
- Limitati mesele la fast-food. Daca mancati la restaurante alegeti cea mai sanatoasa optiunile disponibila in meniu.
- Optati pentru o viata activa nu un inactiva.
- Uitati de regula ” farfurie curata.” Lasati copilul sa invete sa stie cand se simte plin si sa respecte aceasta limita.
- Fii perseverent in efortul de a introduce optiuni alimente sanatoase. Copiii nu sunt mereu deschisi imediat pentru lucruri noi. Oferind constant alegeri sanatoase imbunatatiti sansele ca copilul sa dezvolte obiceiuri alimentare sanatoase.
Acordati atentie la semnele de avertizare ale tulburarilor de alimentatie. Acestea includ preocuparea exagerata in a nu consuma calorii, anxietate cu privire la greutatea corporala, refuzarea de a mananca sau exercitiile fizice excesive. Desi neobisnuita la copii, tulburarile de alimentatie precum anorexia sau bulimia pot aparea.
Daca aveti nelamuriri cu privire la comportamentul copilului, discutati imediat cu un medic specialist sau medic de familie.
Citeste mai mult
De Dr. Popescu Clavinia Elena
06 Mar, 2011
dependenta
dependenta tutun, medic, medic de familie, Medici de Familie, mestecat tutun, metode renuntare tutun, prizat tutun, remedii tutun, renuntare tutun fara fum, substitut tutun
Sfaturi despre cum sa stopam acest lucru:
De ce este greu sa renunti la utilizarea tutunului fara fum?
Ca si tigaretele, tutunul fara fum (prizat sau tutun de mestecat) contine nicotina, o substanta extrem de dependenta care provoaca schimbari in modul in care gandesti si actionezi. Daca esti dependent de nicotina si vrei sa folosesti tutunul fara fum,va trebui sa-l utilizati mult mai mult pentru a obtine efectul dorit.
Tutunul fara fum duce mai multa nicotina in sange decat o fac tigarete. Acesta este un motiv pentru care oamenii care mesteca tutun regulat cred ca renuntarea la tutunul fara fum este mai usoara decat renuntarea la fumatul de tigari .
Utilizarea tutunului fara fum ar putea fi, de asemenea, un obicei pentru tine atunci cand esti in anumite situatii sau cu anumite persoane. De exemplu, ati putea mesteca tutun intotdeauna atunci cand te duci la un eveniment sportiv sau atunci cand te uiti la televizor. Este foarte greu sa te lasi de acest obicei.
Cu toate acestea, multi utilizatori de tutun fara fum au renuntat cu succes – si astfel veti putea si voi. Medicul vostru de familie va poate ajuta sa scapati.
De ce este important pentru mine sa renunt la utilizarea de tutun fara fum?
Utilizarea oricarui produs din tutun are atat efecte imediate cat si pe termen lung asupra sanatatii voastre si a bunastarii generale.
Fumul de tutun poate cauza pete ale dintilor, poate produce afte bucale, respiratie urat mirositoare. De-a lungul timpului, utilizarea de tutun fara fum poate cauza cancer al gurii. Nicotina din tutun fara fum, de asemenea, creste tensiunea arteriala si nivelul colesterolului, si poate creste riscul de a avea un atac de cord.
In plus fata de alte efectele ale tutunului fara fum asupra sanatatii voastre, ati putea economisi bani si ati da un bun exemplu membrilor familiei si prietenilor.
Ce pot face pentru a renunta la utilizarea de tutun fara fum?
Faceti o lista cu propriile motive pentru care doriti sa renuntati la tutunul fara fum.Notati motivele pentru care vreti sa renuntati si apoi pastratile in locuri in care le puteti vedea de multe ori.
Renuntarea poate fi grea, dezvoltati astfel un plan care sa lucreaze pentru voi. Pregatiti-va pentru clipe grele atunci cand va veti dori cel mai mult sa utilizati tutunul fara fum. Pentru a evita aceste situatii trebuie sa aveti inlocuitori de tutun cu voi (cum ar fi seminte de floarea soarelui sau guma de mestecat).
Obtine sprijin din partea familiei, prietenilor si medicului. Studiile au aratat ca oamenii care au sprijinul familiei si prietenilor au mai mult succes in a renunta. Medicul vostru va poate ajuta,de asemenea, in recomandarea unui program de sprijin care v-ar putea ajuta sa renuntati.
Ce pot folosi pentru a inlocui tutunul fara fum?
Discutati cu medicul vostru despre guma cu nicotina sau un alt produs de inlocuire a nicotinei daca este potrivit pentru voi. In general, oamenii care folosesc 3 sau mai multe cutii sau pungi pe saptamana, oamenii care folosesc tutun fara fum in mai putin de 30 de minute dupa trezire, beneficiaza cel mai mult de inlocuire a nicotinei.
Gasiti un substitut oral pentru tutun fara fum de care sa va bucurati. Acest lucru poate fi inlocuit cu guma fara zahar, bomboane sau cu seminte de floarea-soarelui. Opriti utilizarea tuturor produselor din tutun.
Gasiti sa faceti alte activitati atunci cand doriti tutun fara fum,multi oameni facand asta atunci cand sunt plictisiti. Puteti face o plimbare sau o alergare rapida, ridica greutati, sa faceti un dus fierbinte pentru relaxare sau faceti orice activitate va bucura pentru a va distrage mintea de la utilizarea tutunului fara fum.
Ce se intampla daca incepeti sa utilizati din nou tutun fara fum?
Acest lucru este normal. Ganditi-va ce puteti face pentru a evita aceasta situatie data viitoare. Odata ce te-ai lasat, te felicit. Ai muncit din greu! Cu banii ramasi acum ca nu mai utilizezi tutun fara fum, poti face ceva ce iti place cel mai mult.
Citeste mai mult
Ce este sindromul HELLP?
Sindromul HELLP este o boala rara, dar grava in timpul sarcinii. Aceasta afectiune poate apare rapid, de cele mai multe ori in ultimele 3 luni de sarcina (al treilea trimestru). Poate apare, de asemenea, imediat dupa ce ati nascut copilul.Sindromul HELLP vine de la:H de la hemoliza, EL de la nivelurile crescute ale enzimelor hepatice si LP de la un numar scazut de trombocite. Acestea sunt probleme care pot aparea la femeile cu acest sindrom.
Femeile cu sindromul HELLP pot avea probleme cu sangerarea, probleme ale ficatului si probleme ale tensiunii arteriale, care poate afecta atat mama cat si copilul.
Cum apare sindromul HELLP?
Nu se stie cauza sindromului HELLP. De asemenea, nu se cine cine va face acest sindrom. Orice femeie insarcinata poate face aceasta boala.
Majoritatea femeilor care vor face sindrom HELLP vor avea probleme de tensiune arteriala inainte de a apare sindromul HELLP. (Dar puteti face sindromul HELLP, chiar daca tensiunea arteriala este normal.)
Esti mai probabil sa faceti sindromul HELLP daca aveti peste 25 de ani sau daca ati avut copii inainte sau daca ati avut o problema cu o sarcina in trecut.
Cum pot sti daca am sindromul HELLP?
Daca aveti sindrom HELLP, va puteti simti obosit. Puteti avea dureri in partea dreapta superioara a abdomenului. Puteti avea dureri de cap puternice, greata sau varsaturi. Este posibil sa vi se umfle, in special fata si mainile. Rareori, este posibil sa observati sangerari ale gingiilor sau alte locuri.
Deoarece multe femei gravide sanatoase au, de asemenea, aceste simptome tarziu in timpul sarcinii, poate fi greu sa stiti sigur daca aveti sindrom HELLP. Medicul poate cere analize de sange, daca aveti aceste simptome sau daca tensiunea arteriala este mare.
Cum se trateaza sindromul HELLP?
Principalul tratament pentru HELLP este de a da nastere bebelusului. Acest lucru poate sa se intample inainte de data normala a nasterii. Majoritatea femeilor cu aceasta boala se vor simti mai bine dupa cateva zile dupa ce copilul se naste.
Daca starea gravidei este destul de buna, medicul poate sa astepte cateva zile inainte de a da nastere copilului.
Daca aveti sangerari, ar putea fi necesar transfuzii de sange sau alte tratamente in spital.
Unele femei cu sindrom HELLP pot face unele complicatii.Rar, aceasta boala este fatala.
Ce pot face pentru a preveni sindromul HELLP?
Nu exista nici o cale de a preveni aceasta boala. Cel mai bun lucru pe care il poti face este sa consultati medicul in mod regulat si sa spuneti medicului despre simptomele pe care le aveti la fiecare vizita prenatala.
Daca aveti sindrom HELLP in timpul primei sarcini, puteti avea din nou in timpul urmatoarei sarcini. Boala este de obicei mai putin severa a doua oara.
Citeste mai mult