Attention Deficit Hyperactivity Disorder sau ADHD este o boala cunoscuta in lumea intreaga pentru faptul ca afecteaza in mod grav atentia. In termini medicali, boala mai este cunoscuta si ca sindrom hyperkinetic.
In urma studiilor recente realizate in Europa, s-a dovedit faptul ca boala se manifesta genetic, pacientii de gen masculin fiind predominanti (9%) fata de femei (3%). Asa cum am mentionat mai sus, sindromul pare sa se propage in mod genetic, astfel ca marea majoritate a celor ce sufera de ADHD au sau au avut rude ce au suferit la randul lor de aceasta boala.
Cum se manifesta ADHD?
Lobul frontal al creierului uman este locul unde se afla centrii ce au ca sarcina prelucrarea informatiilor si a perceptiilor sezoriale. Dopamina, un neurotransmitator raspunzator, este cea care nu functioneaza la cel mai inalt nivel in cazul persoanelor ce sufera de ADHD. S-a observat, prin folosirea PET (tomografia cu emisie de pozitroni) faptul ca in aceste zone unde dopamina lucreaza cu un randament sub cel normal, nivelul consumului de oxigen si glucoza este mai scazut. Acest aspect se observa mai ales la copii.
O manifestare fizica a sindromului hyperkinetic ADHD o reprezinta un lob frontal mai mic in ceea ce priveste dimensiunile, fata de cel al unei persoane sanatoase. Factori precum consumul de alcool si tutun pot agrava simptomele de ADHD ale pruncului inca ne-nascut. Studiile arata cum nivelul crescut de plumb din corpul prescolarilor agraveaza simptomele sindromului.
Se poate trata sindromul ADHD?
Din pacate, boala deficitului de atentie nu se poate trata definitiv, aceasta fiind o tulburare a metabolismului cerebral. Totusi, ADHD poate fi tinut sub control, cu ajutorul unor programe de educare, atat a parintilor cat si a copilului suferind de ADHD.
O integrare cat mai buna in societate, programarea activitatilor, familiarizarea parintilor cu efectele si simptomele deficitului de atentie pot ajuta enorm de mult copilul suferind. De asemenea, se recomanda practicarea terapiei comportamentale, ceea ce va ajuta bolnavul sa invete sa-si controleze reactiile.
Psihoterapia este inca o metoda foarte buna de a controla ADHD; aceasta presupune practicarea de activitati sportive de catre cel bolnav. Cele mai eficiente s-au dovedit a fi cataratul, echitatia si judo-ul.
Exista si alternativa tratamentului medicamentos impotriva ADHD, insa este necesar ca acesta sa nu fie administrat ca unic tratament, ci sa fie combinat cu metodele mentionate mai sus. Astfel, pe langa activitatile de tip terapeutic se pot administra in mod judicios Metilfenidat, un medicament care elibereaza dopamina, optimizandu-se astfel functionarea celei deja existente in corp.
ADHD-ul nu are din pacate un tratament definitiv, care sa inlature sindromul, insa, cu perseverenta si educatie medicala, simptomele acestuia pot fi tinute sub control pe cale terapeutica si in cazui severe, medicamentoasa.
Citeste mai mult
Orice femeie isi doreste zero complicatii si o nastere cat mai usoara cu un travaliu scurt. De asemenea, orice mamica isi doreste ca al ei bebelus sa fie sanatos din prima clipa a vietii sale. Acesta este motivul datorita caruia nasterea sub apa a devenit din ce in ce mai populara in Europa si America.
Nasterea sub apa reprezinta un proces indelungat, nu in ceea ce priveste expulsia fatului, ci pregatirea mamei pentru acest tip de nastere. Antrenamentul, daca poate fi numit astfel, incepe odata cu implinirea a 5 luni de sarcina, cand femeia insarcinata ia primul contact cu bazinul unde va avea loc nasterea.
Sub supravegherea unui medic, aceasta invata cum sa respire in fluent, pentru a reduce si mai mult durerile nasterii. Chiar si asa, apa este cea care ajuta cel mai mult, avand un caracter endomorf. Acest lucru inseamna ca apa ajuta la relaxarea muschilor, diminuand astfel si riscul unei fracturi vaginale. De asemenea, apa influenteaza si dilatarea colului uterin, facand-o mai usoara.
Apa din bazin este mentinuta la 37 de grade, aceeasi temperatura cu cea a corpului uman, stabilizand-o pe aceasta din urma, astfel ca fortarile din timpul nasterii se pot face fara riscuri. Apa mai ajuta si la fluentizarea circuitului sanguin, din nou reducandu-se riscul hiperactivitatii cardiace. In cazul opus, in care pulsul fatului scade excesiv, mama este scoasa din apa si este pregatita in regim de urgenta pentru alta modalitate de nastere.
Este important ca medicul ce asista la nastere cat si in timpul procedurilor de acomodare cu apa, sa fie instruit pentru o astfel de nastere, deoarece se pot afla in pragul luarii unor decizii rapide, ce tin de siguranta mamei si a fatului. Lipsa unei instruiri poate duce la situatii in care viata mamei si a copilului sunt puse in pericol.
Bazinul in care se va desfasura nasterea este supus unor reguli stricte de igiena, de aceea foarte putine clinici sunt dotate corespunzator pentru practicarea nasterilor sub apa. Chiar si apa din bazin trebuie analizata pentru a elimina riscul unor bacterii care pot imbolnavi mama. In 2001, in urma neverificarii apei de catre medici, o mama s-a imbolnavit de septicemie la scurt timp dupa nasterea sub apa, si s-a stins din viata la scurt timp. Dupa acest incident colegiul medicilor a interzis temporar practicarea nasterilor sub apa.
Opus zvonurilor, copilul nu sufera niciun soc in momentul in care se naste in apa, deoarece ajunge intr-un mediu foarte asemanator placentei, unde a stat timp de 9 luni de zile. Se poate spune chiar faptul ca fatul va avea parte de o acomodare mai usoara, netrecand direct intr-un mediu plin de oxigen.
Totusi, se pare ca exista un anumit risc in ceea ce privestii copii nascuti sub apa. Declaratiile medicilor sustin ca o mare parte din bebelusii nascuti altfel au avut probleme de integrare in mediul inconjurator si mai mult, au prezentat probleme respiratorii.
Revenind la mama, un ultim risc pe care il prezinta nasterea sub apa este cantitatea de sange pierduta. Este vorba de faptul ca aceasta cantitate nu poate fi estimata corect, astfel ca este posibil ca femeia insarcinata sa piarda mai mult sange decat este normal, fara ca medicii sa realizeze acest lucru.
In final, concludem faptul ca, desi nasterea sub apa inseamna mai putine dureri si efort, trebuiesc luate in considerare riscurile pe care o astfel de nastere le implica. Ca si mama, este strict necesara documentarea despre o astfel de metoda, si de asemenea, alegerea unei clinici cu doctori specializati in nasterile subacvatice. In acest fel, faceti un bine atat fatului cat si dumneavoastra.
Citeste mai mult
Ce dieta sanatoasa sa abordam pentru o viata sanatoasa?
Cercetarile au aratat ca o dieta sanatoasa scade riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer, diabetul de tip 2, osteoporoza si bolile de inima.
Un alt beneficiu al unei nutritii bune este ca ajuta la menţinerea unei greutati optime. Cresterea in greutate duce la aparitia riscului aparitiei diferitelor tipuri de cancer, boli de inima, hipertensiune arteriala şi multe alte probleme de sanatate. O dieta bogata in fibre, saraca in grasimi pot ajuta sa slabestiti si sa va mentineti.
Ce pot face pentru a imbunataţi dieta?
O dieta sanatoasa include o varietate de fructe, legume, cereale integrale, leguminoase (fasole uscata si mazare), nuci şi seminţe. Pentru proteine suplimentare, consumati cantitati moderate de peşte, pasari de curte, carne slaba şi scazuta in grasime şi produse lactate degresate.
Anumite grasimi trebui sa fie parte a unei diete sanatoase. Ele pot reduce riscul de boli. Studiile au aratat ca utilizarea grasimilor “bune” in loc de grasimi saturate poate ajuta la scaderea nivelului de colesterol total.
Aceste grasimi “bune” includ urmatoarele:
- Grasimi mononesaturate – se gasesc in rapita, masline, avocado, uleiuri de arahide, nuci şi in alte uleiuri;
- Grasimi polinesaturate – se gasesc in uleiurile vegetale cum ar fi uleiurile de porumb, floarea soarelui si sofran, precum şi in seminţe de susan, seminţe de floarea-soarelui, porumb, soia, si multe alte tipuri de cereale, leguminoase, nuci si seminte;
- Omega-3 acizi graşi de obicei sunt gasite in peştelr “gras”, cum ar fi: somon, hering, sardine şi macrou.
Acizii grasi Omega-3 din peşte sunt deosebit de bune pentru sanatate. De exemplu, studiile au aratat ca pot reduce riscul de inflamatie sau atac de cord, daca esti predispus la risc pentru boli de inima.
Ce sunt fitochimicale?
Fitochimicalele sunt substanţe gasite in alimente bazate pe plante. Unii experţi sugereaza ca oamenii pot reduce riscul de cancer daca mananca mai multe fructe, legume şi alte alimente care contin fitochimicale. Acestea pot aduce beneficii oaseleo, inimii si sanatatii creierului.
Tipuri comune de fitochimicale includ beta-caroten, vitamina C, acid folic şi vitamina E. Surse bune de fitochimicale includ broccoli, conopida, morcovi, rosii, usturoi, mazare şi fasole (inclusiv soia), cereale integrale, nuci, seminte de in si grapefruit.
Studiile in desfasurare inceca sa gaseasca alimentele si substantele nutritive care pot reduce riscul de cancer. Consumul unei cantitati mai mari de legume si fructe, a fost legata de un risc mai mic de caceral la plamani, esofag, stomac si colon. Totusi, cercetatorii nu stiu care din nutrientii din fructe si legume sunt cei mai utili.
Unele date indica faptul ca vitamina D si calciu pot reduce riscul de cancer colorectal. Cu toate acestea, aceste rezultate nu au fost consistente. Dovezile sugereaza, de asemenea, faptul ca acidul folic poate reduce riscul de cancer. Puteţi reduce riscul de avea probleme de sanatate daca ve-ti consuma cel putin 5 tipuri diferite de legume pe zi. O dieta sanatoasa include, de asemenea si cerealele.
Multi suplimeteaza dieta cu produse gen plafar – suplimente alimentare. Inainte de a va trata pe aceste cai este bine sa va consultati cu medicul de familie in cazul adultilor si cu medicul pediatru in cazul copiilor. Spre deosebire de medicamente aceste produse nu urmeaza aceleasi procedee de testare ca si medicamentele pentru a se dovedi daca functioneaza bine si sunt sigure. Efectuarea de modificari extreme in dieta va poate expune la aparitia unor probleme de sanatate noi.
Ce alimente poate creşte riscul de a dezvolta cancer?
Deşi nu exista dovezi clare cu privire la anumite alimente, unele dintre ele pot creşte riscul de cancer. Acestea includ urmatoarele:
- Carne puternic procesata, cum ar fi şunca, slanina, carnaţi, salam şi Bologna – pot creste riscul de cancer colorectal, daca le mananci prea des;
- Alimentele care sunt bogate in grasimi saturate pot contribui la creşterea in greutate. Excesul de greutate creste riscul de multe tipuri de cancer;
- Alcoolul creste riscul de cancer al gurii, faringelui, esofagului, ficat, san si colorectal.
Citeste mai mult
Ce este depresia?
Depresia este o boala medicala care determina o persoana sa se simta trist, suparat sau fara speranta, neincrezator sau isi pierd interesul fata de lucrurile care ii bucurau. Depresia poate afecta persoane de toate varstele si se manifesta diferit pentru fiecare persoana. O persoana care are depresie nu isi poate controla sentimentele. In cazul in care copilul sau adolescentul este deprimat, nu este vina lui.
Care sunt cauzele depresiei?
Depresia poate fi cauzata de un dezechilibru al produselor chimice din creier. Organismul contine substante chimice care ajuta la starea de spirit, de control. Atunci cand nu exista suficiente substante chimice sau atunci cand creierul nu le raspunde in mod corespunzator, puteti deveni deprimat. Depresia poate fi genetica (ceea ce inseamna ca poate rula in familii).
Depresia poate fi, de asemenea, declansata de evenimente stresante, cum ar fi moartea unui parinte sau a cuiva drag, despartire intr-o relatie sau divort, abuz sau o boala fizica.
Depresia nu este cauzata de slabiciune, lene sau lipsa de vointa.
De ce tinerii sufera de depresie?
Urmatoarele sunt doar cateva din motivele pentru care copii si adolescenti ar putea suferi de depresie:
- Familia isi schimba domiciliul;
- Copilul trebuie sa se mute intr-o scoala noua;
- Un prieten, sau un membru al familiei moare;
- Cineva din familie este foarte bolnav;
- Datorita schimbarilor hormonale de la pubertate.
Care sunt semnele depresiei la copii si adolescenti?
Semnele de depresie sunt diferite pentru fiecare persoana. Sugari si copii prescolari care sunt depresivi pot avea un apetit scazut si pot pierde in greutate. Puteti observa ca acestia nu par sa se bucure de joc.
Copii de varsta scolara care sunt deprimati pot parea mai putin increzatori. Ei s-ar putea simti ca nu pot face nimic bun. Copii mai mari si adolescenti care sunt deprimati pot parea ca nu le mai pasa de ei sau de membrii familiei, nu doresc sa mearga la scoala in general, pot pierde interesul in activitatile cotidiene. Copiii mai mari pot prezenta, de asemenea, semne cum ar fi in a manca mai mult si de a dormi mai mult, sau a mananca mai putin si a dormi mai putin.
La unii copii, semnele de depresie se pot manifesta doar printr-o durere de cap sau de stomac, nu doresc sa mearga la scoala sau pierderea temperamentului lor. Daca observati aceste semne de zi cu zi pentru mai multe saptamani, atunci copilului vostru ar putea fi deprimat.
Ce trebuie sa fac daca copilul meu este deprimat?
Vorbeste cu copilul tau despre gandurile si sentimentele sale. O idee buna este sa discutati cu medicul vostru despre comportamentul copilului si preocuparile lui cu privire la depresia acestuia. In majoritatea cazurilor, ducand copilul la medicul de familie este o idee buna. O problema medicala poate fi cauzata de depresie. Medicul vostru poate dori sa-i faca copilului un control medical general, pentru a rezolva aceasta problema.
Ce se poate face pentru a ajuta copii si adolescentii deprimati?
Depresia poate fi tratata cu consiliere, medicamente numite antidepresive, sau ambele. Cei mai multi copii si adolescenti deprimati ar trebui sa vorbeasca cu un consilier, terapeut, psiholog sau psihiatru despre ceea ce face sa se simta asa. Consilierea familiei poate ajuta pe oricine din familie. Cei mai multi copii si adolescenti deprimati isi revin dupa aceasta consiliere.
Cum actioneaza antidepresivele?
Cele mai multe stari antidepresive incetinesc sau indeparteaza anumite produse chimice din creier. Aceste substante chimice sunt numite neurotransmitatori. Creierul vostru are nevoie de neurotransmitatori pentrua functiona normal. Antidepresivele ajuta persoanele cu depresie prin actionarea normala a acestor substante chimice naturale, disponibile in creier. Antidepresive sa iau, de obicei, saptamani sau luni pentru a avea un efect deplin.
Sunt antidepresive sigure pentru copii si adolescenti?
In unele cazuri, utilizarea de antidepresive a fost legata de o cresterea in ganduri suicidare si comportament suicidar la copii, adolescenti si adulti tineri. Se recomanda interzicerea in folosirea acestora pentru a diminua riscul de suicid la copii, adolescenti, tineri si adulti de 24 de ani sau mai tineri. Cu toate acestea, acest lucru nu inseamna ca oamenii din aceasta grupa de varsta nu ar trebui sa ia antidepresive. Aceasta inseamna ca ar trebui sa fie atent monitorizate de catre medicii lor si de cei dragi in timp ce acestia sunt tratati cu antidepresive.
Multi medici vor dori sa vada un copil sau adolescent de cateva ori in primele cateva saptamani dupa inceperea unei terapii cu antidepresive pentru a evalua orice risc in ceea ce priveste sinuciderea. Daca sunteti ingrijorat de faptul caci copilul vostru ar putea recurge la astfel de gesturi, suna-va medicul vostru imediat sau, duceti-va copilul la cel mai apropiat spital de urgenta.
Citeste mai mult
Ce ar trebui sa ştiu despre starea emotionala a adolescentului meu?
Anii adolescentei reprezinta o perioada de tranzitie de la copilarie la maturitate. Adolescentii lupta adesea pentru a nu mai fi dependenti de parintii lor, in timp ce au o dorinta puternica de a fi independenti. Ei se pot simţi, de asemenea, coplesiti de schimbarile emotionale si fizice prin care trec.
In acelaşi timp, adolescentii s-ar putea confrunta cu o serie de presiuni – de la prieteni si parinti cat şi alti adulti pentru a satisface cerintele atat la scoala sau la alte activitati cum ar fi sport sau joburi part-time. Varsta adolescentei este importanta pe masura ce copilul isi afirma individualitatea.
Ce pot face pentru a ajuta copilul meu adolescent?
Comunicarea, dragostea pentru copil este cel mai important lucru care il puteti face. Copiii decid cum se simt, in mare parte fata de modul in care parinţii lor reactioneaza. Din acest motiv, este important pentru parinti in a ajuta copiii sa se simta bine in pielea lor. Este de asemenea important de a comunica valorile şi sa stabileasca aşteptari şi limite, cum ar fi insistenta pe onestitate, auto-control şi respectul pentru ceilalti, in timp ce permitand adolescenţilor in a avea propriul lor spatiu.
Intre parinti si adolescenti de multe ori se ivesc probleme si pot intra in obiceiul de a oferi cea mai mare parte feedback negativ şi critici. Desi adolescentii au nevoie de feedback, ei raspund mai bine la feedback-ul pozitiv. Amintiti-va de laude, comportament adecvat, in scopul de a ajuta adolescentul sa se simta increzator in sine cat si in familia lui..
Stabilirea unei relaţii iubitoare de la inceput va va ajuta sa treceti de anii adolescentei.
Diferite institutii psihologice si psihiatrice de profil sugereaza urmatoarele modalitaţi pentru parinti in a se pregatii pentru anii de adolescenta a copilului lor :
- Asigurarea unui mediu sigur şi iubitor de origine;
- Creaţi o atmosfera de onestitate, incredere si respect;
- Permiteti independenta odata cu inaintarea in varsta si increderea in sine;
- Dezvoltarea unei relatii care incurajeaza adolescentul sa vorbesa cu voi atunci cand el este suparat;
- Invatati-l responsabilitatea pentru bunurile lui şi ale voastre;
- Invatati-l responsabilitatile de baza pentru treburile casnice.
Dupa ce semne de avertizare ar trebui sa ma uit?
Amintiti-va ca adolescentul poate experimenta cu valorile lui, idei, coafuri şi haine, in scopul de a se defini el insusi. Acesta este de obicei un comportament normal şi nu ar trebui sa va speriati. Cu toate acestea, un comportament inadecvat sau distructiv poate fi un semn al unei probleme.
Adolescentii, in special cei cu increderea scazuta de sine sau cu probleme de familie, sunt la risc in a avea un comportament distructiv, cum ar fi folosirea de droguri sau alcool sau sex neprotejat. Tulburari, depresii, mancarea, sunt cele mai comune probleme de sanatate cu care adolescentii se confrunta. Urmatoarele pot fi semnale de avertizare in a vedea daca copilul vostru are o problema:
- Agitat sau comportament agitat;
- Pierderea in greutate sau invers;
- Probleme de concentrare;
- Sentimente de tristeţe in curs de desfaşurare;
- Nepasarea de oameni şi lucruri;
- Lipsa de motivaţie;
- Oboseala, pierderea de energie şi lipsa de interes in activitaţile;
- Increderea de sine scazuta;
- Probleme de somn;
- Probleme cu legea.
Ce trebuie sa fac daca exista o problema?
Lucraţi impreuna cu adolescentul pentru a mentine o comunicare deschisa. Daca banuiţi ca exista o problema, adresaţi-va adolescentul vostru despre ceea ce este il deranjeaza. Nu ignora o problema, in speranţa ca va trece. Este mai uşor sa faca faţa problemelor atunci cand acestea este mic. Acest lucru va ofera portunitatea de a invaţa cum sa lucrati impreuna prin intermediul problemelor. Nu va fie frica in a cere ajutor. Multe solutii se pot gasi, inclusiv puteti apela la medicul de familie.
Citeste mai mult
Ce este scolioza?
Scolioza este o curba anormala a coloanei vertebrale. In mod normal, coloana vertebrala este dreapta. Cu scolioza, coloana vertebrala este stramba si curba intr-o parte. In cazul in care coloana vertebrala este foarte stramba, coastele sau soldurile se poat lipi mai mult pe o parte decat pe cealalta parte. De asemenea, un umar poate fi mai mic decat celalalt. Scolioza poate incepe in copilarie, dar de multe ori nu se observa decat la varsta adolescentei. In cele mai multe cazuri, cauza exacta a scoliozei nu este cunoscuta. Se pare ca poate fi si ceva ereditar. Scolioza este mai frecventa la fete decat la baieti.
Cum imi pot da seama daca copilul meu are scolioza?
Uitativa la nivelul coloanei copilului vostru pentru a vedea daca aceasta are vre-o curba sau este drepta. De asemenea, verificati pentru a vedea daca un umar este mai mic decat celalalt.
In multe scoli publice se verifica scolioza in clasa a cincea sau a sasea. Medicul de familie va poate examina, de asemenea, copilul de scolioza, la un examen general. Medicul este capabil sa va spuna daca copilul are scolioza doar uitandu-se la spatele acestuia atunci cand el sta in diferite pozitii. Medicul va poate recomanda cateva teste pentru a vedea exacat daca acesta sufera de aceasta boala sau nu (cum ar fi indoirea pentru a atinge degetele de la picioare). O radiografie arata curba la nivelul coloanei vertebrale.
Scolioza cauzeaza probleme?
La majoritatea oamenilor, curba de la nivelul coloanei vertebrale este atat de mica incat nu cauzeaza probleme. Scolioza nu produce, de obicei, dureri de spate. In cazurile severe, curba poate limita cantitatea de spatiu disponibil pentru plamani si impiedica inima sa lucreze.
Cum este tratata scolioza?
In cele mai multe cazuri, nu este nevoie de tratament. Medicul de familie va poate verifica copilul in mod regulat pentru a va asigura daca aceasta curba se agraveaza sau nu. Uneori, se pot purta bretele pentru a mentine nivelul coloanei vertebrale. Mai noi bretele sunt usoare si mai putin voluminoase decat corsetele vechi. Cele mai multe bretele se pot ascunde sub haine si nu sunt vizibile.
Va fi nevoie de operatie?
Daca aceste bretele nu opresc nivelul coloanei vertebrale de la curbare, atunci interventia chirurgicala este necesara. In timpul interventiei chirurgicale, oasele de la nivelul coloanei vertebrale pot fi mutate pentru a consolida coloana vertebrala, sau o bagheta poate fi plasata la nivelul coloanei vertebrale pentru a o indrepta.
Citeste mai mult
Igiena este o modalitate simpla si eficienta de a ramane sanatosi si de a fi o prezenta placuta pentru cei din jurul nostru. Igiena personala inseamna un set de reguli simple si usor de respectat recomandate de orice medic de familie
Care sunt regulile igienico-sanitare pe care trebuie sa le respectam?
Fiecare trebuie sa aiba propriile obiecte de ingrijire personala. Este foarte important ca nici unul dintre aceste obiecte sa nu fie imprumutat unei alte persoane, chiar daca persoana este o ruda sau un prieten apropiat. Aceste obiecte (de exemplu, lenjeria intima) pot transmite diferiti virusi, microbi, paraziti.
Fiecare membru al familiei trebuie sa aiba propria lui: periuta de dinti, pieptene, lenjerie intima: sosete, ciorapi, chiloti, batista, unghiera sau forfecuta pentru manichiura, aparat de ras.
In fiecare casa trebuie sa existe o serie de materiale igienico-sanitare, fara de care pastrarea unei igiene corespunzatoare este practic imposibila: sapunul, samponul, pasta de dinti, hartia igienica, prosoapele, vata, spirtul, detergentul pentru rufe, detergentul de vase, dezinfectanti pentru casa si rufe: cloramina, clor, hipoclorit, pansamente sterile, plasturii cu rivanol, manusile de unica folosinta, apa oxigenata (pentru stoparea sangerarilor), dezinfectanti pentru toaleta.
Igiena zilnica nu trebuie neglijata.
-
spalarea cu apa si sapun: scade pericolul aparitiei bolilor de piele, elimina transpiratia si mirosurile neplacute
-
spalarea mainilor inainte de fiecare masa este obligatorie. De asemenea, este obligatorie spalarea mainilor inainte si dupa folosirea toaletei
-
spalarea dintilor dupa fiecare masa. Nu trebuie uitat periajul dintilor inaintea micului dejun.
-
spalarea parului este obligatorie, cel putin o data pe saptamana
- lenjeria intima trebuie schimbata zilnic
-
parul trebuie pieptanat in fiecare dimineata
-
tampoanele igienice trebuie schimbate la cateva ore si aruncate, dupa folosire, la gunoi si nu in vasul WC.
Igiena zilnică este cheia pentru o a mentine o stare de sanatate buna
Aliata perfectă pentru igienă, apa ne permite să realizăm gesturile indispensabile care protejează organismul de diverse afecţiuni.
Un gest simplu dar esenţial: spălarea mâinilor!
Spălarea mâinilor este necesară:
Lipsa igienei şi transmiterea microbilor prin intermediul mâinilor murdare sunt principalele cauze ale bolilor digestive şi ale infecţiilor respiratorii, dar şi ale afecţiunilor cutanate (herpes).
Câteva recomandări:
- evitaţi să duceţi mâinile la gură şi să vă roadeţi unghiile care sunt lăcaşuri perfecte pentru bacterii
- spălaţi-vă pe dinţi după fiecare masă, faceţi duş sau baie în fiecare zi, mai ales după un efort fizic, folosind apă călduţă şi un săpun
-
clătiţi întotdeauna fructele şi legumele pentru a elimina pesticidele şi nitraţii
- spălaţi şi dezinfectaţi regulat frigiderul
- reglaţi temperatura folosită la gătit astfel încât să distrugeţi bacteriile şi germenii, dar şi să păstraţi gustul şi vitaminele
-
ştergeţi mereu parchetul/ podeaua folosind apă, pentru a garanta un interior sănătos
-
contaminarea unei chiuvete este mult mai importantă decât cea a instalaţiilor sanitare: dezinfectaţi cu regularitate bucătăria (blatul de lucru, ustensilele, dulapurile în care sunt depozitate alimentele etc).
- inscrieti-va la un medic de familie
Citeste mai mult
Cat de des sunt intrebati pacientii daca sunt alergici la ceva? Cat de pregatit este un medic de familie sa faca fata cazurilor de alergii grave sau reactii anafilactice la medicamente, vaccinuri sau intepaturi de insecte?
Reactiile alergice implica manifestari cutanate, de cai aeriene superioare si inferioare, ale aparatului cardiovascular si ale tractului digestiv. Gravitatea reactiilor sistemice variaza de la un eritem usor pruriginos, la exitus in cateva minute. Doua treimi dintre decesele prin soc anafilactic sunt produse prin sufocare, in urma edemului laringian sau a crizei majore de astm. De mentionat ca acestea apar la tineri. In restul cazurilor – este vorba de varstnici – hipotensiunea si aritmiile duc la colaps cardiovascular.
TABLOUL CLINIC
Simptomele apar la cateva minute dupa expunerea la alergen si cu cat reactia este mai rapida cu atat este mai grava.
Primul simptom este senzatia de rau general pe care o incearca pacientul. in Tabelul 1 sunt enumerate semnele si simptomele care confirma diagnosticul de reactie anafilactica.
O buna definitie clinica a reactiei anafilactice tine cont de prezenta a doua manifestari severe: dificultatea respiratorie (prin edem laringian sau criza de astm) si hipotensiunea.1
Tabelul 1. Semnele si simptomele unei reactii anafilactice
SIMPTOME
Prurit la nivelul buzelor, palatului, ochilor, mainilor si picioarelor
Disfonie
Dispnee
Palpitatii
Disfagie
Crampe abdominale si greata
SEMNE
Urticarie
Flushing
Angioedem
Edem laringian
Wheezing
Tahicardie
Hipotensiune
Colaps
Voma si diaree |
ETIOLOGIA
Cele mai frecvente cauze de reactii anafilactice sunt prezentate in Tabelul 2.
Tabelul 2. Cauze de anafilaxie
-Medicamente
-Produse biologice umane
-Intepaturi de insecte
-Alimente
-Latex
-Stimuli fizici
-Idiopatica |
Medicamentele
Printre medicamentele care pot da reactii anafilactice se numara penicilina, aspirina, AINS si insulina. Potenta acestora creste prin administrare parenterala. Excipientii medicamentosi pot fi, de asemenea, alergeni; de exemplu, lactoza, un ingredient comun al pulberilor inhalatorii uscate.
Produsele biologice umane
Produsele derivate din sange, inclusiv plasma si imunoglobulinele, pot produce reactii anafilactice. S–au citat cazuri de soc anafilactic produs de lichidul seminal, in timpul actului sexual.
ntepaturile de insecte
In Regatul Unit, intepatura de viespe sau albina se soldeaza cu 9–10 morti anual.
Alimentele
Arahidele, ouale, laptele si molustele sunt alergeni alimentari comuni. Prevalenta reala este necunoscuta, dar un studiu recent a relevat ca 1/80 dintre copiii testati prin scarificare au alergie la arahide.3
Latexul
Alergia IgE–mediata la latexul natural din care sunt confectionate manusile constituie o cauza importanta de soc anafilactic la personalul medical. Se citeaza reactii si la pacientii operati, prin expunere la manusile chirurgului.
Stimulii fizici
Pacientii care sufera de urticarie indusa de frig si sar direct in apa rece pot face o reactie anafilactica letala. Colapsul vascular poate aparea si la pacientii cu prurit sau urticarie induse de efortul fizic.
Manifestarea idiopatica
La unii pacienti, reactiile anafilactice se pot produce repetitiv, fara a avea o cauza evidenta. Pentru a pune diagnosticul de anafilaxie idiopatica trebuie excluse mastocitoza si sindromul carcinoid.
TRATAMENTUL SOCULUI ANAFILACTIC
Socul anafilactic este o urgenta medicala, iar prognosticul depinde de raspunsul la administrarea corecta de adrenalina (epinefrina).
Injectia intramusculara cu adrenalina se va face imediat dupa recunoasterea unei reactii severe – obstructie respiratorie sau colaps cardiovascular.
In Tabelul 3 este prezentat ultimul protocol de administrare a adrenalinei, bazat pe recomandarile Resuscitation Council UK. Protocoalele sunt reactualizate o data la 6 luni, si se recomanda consultarea celor mai noi indicatii.
Pentru manifestarile mai putin severe, cum ar fi rash–ul si angioedemul, fara afectare respiratorie, se pot administra antihistaminice (clorfeniramina). Pacientul va fi supravegheat indeaproape si, daca sufera de astm, va primi un beta–2
agonist.
| Tabelul 3. Volumul de adrenalina (epinefrina) 1%o (1 mg/ml) care se administreaza intramuscular in socul anafilactic4 |
VARSTA
Sub 6 luni
Intre 6 luni si 6 ani
Intre 6 ani si 12 ani
Adulti si adolescenti |
VOLUMUL DE ADRENALINA (ml)
0,05
0,12
0,25
0,5 |
| Dozele se pot repeta, la nevoie, din 5 in 5 minute, urmarind tensiunea arteriala, pulsul si functia respiratorie. Administrarea prompta a adrenalinei are o importanta deosebita. |
Auto–injectoarele
Pacientii cu teren anafilactic dovedit trebuie sa aiba in permanenta asupra lor auto–injectoare cu adrenalina (Epipen, Anapen), eliberate pe baza de prescriptie medicala. Acestea pot fi de uz pediatric (0,15 mg) sau pentru adulti (0,3 mg adrenalina, solutie 1%o). Sunt usor de folosit si nu necesita o asamblare prealabila. Injectia se poate face si prin haine, de obicei, pe fata anterioara a coapsei.
Utilizarea acestor “stilouri” permite castigarea de timp pana la sosirea ajutorului medical. Pot fi necesare administrari repetate, iar pacientul trebuie sa ramana sub supraveghere timp de 4 ore, pentru a preintampina orice recidiva. Desi majoritatea reactiilor sunt unifazice, exista cazuri unde se inregistreaza o evolutie bifazica, in care simptomele orale si abdominale initiale sunt urmate de o perioada asimptomatica, de 1–2 ore. Apoi apar manifestarile respiratorii si cardiovasculare, care, netratate, pot fi fatale.
Analiza sangelui
Reactia anafilactica se poate confirma prin cercetarea triptazei mastocitare in sangele recoltat la 1–5 ore de la debutul simptomatologiei.
Trimiterea la specialist
Intr–o reglementare din 1994 se stipuleaza obligatia fiecarui medic generalist de a trimite toti pacientii suspectati de alergie la arahide la o clinica de specialitate. De asemenea, se vor trimite la specialist toti pacientii cu reactii anafilactice, indiferent de etiologie. Din pacate, uneori se asteapta destul de mult pana la consultul de specialitate, de aceea, medicul generalist trebuie sa fie intotdeauna pregatit sa intervina.
Concluzii practice
- Printre cele mai comune cauze de reactii anafilactice intalnite in asistenta primara se numara medicamentele, produsele biologice umane, intepaturile de insecte, unele alimente si latexul.
- Socul anafilactic este o urgenta medicala. Adrenalina trebuie administrata intramuscular, cat mai curand de la aparitia primelor semne de reactie alergica grava.
- In caz de manifestari mai putin severe se poate administra un antihistaminic, iar pacientul va fi supravegheat indeaproape. Pacientii care au astm trebuie sa primeasca, de asemenea, un beta–2 agonist pe cale inhalatorie.
- Pacientilor cu teren anafilactic dovedit li se prescrie adrenalina auto–injectabila. Stiloul auto–injector trebuie sa le fie in permanenta la indemana.
Citeste mai mult
Ce face vitamina D
Vitamina D ajuta corpul sa absoarba calciul. Corpul are nevoie de calciu pentru a construi oase si dinti puternici in copilarie si adolescenta. Ca adult, ai nevoie de vitamina D si calciu pentru mentinerea masei osoase. Aceasta ajuta la prevenirea osteoporozei. Vitamina D, de asemenea, ajuta corpul sa pastreze dreptul de cantitate de calciu si fosfor in sange.
Oamenii de stiinta continua sa studieze vitamina D. Studii medicale recente au aratat ca vitamina D poate ajuta, de asemenea, la protejearea organismului impotriva altor conditii, cum ar fi cancerul, slabiciune musculara, tulburari de dispozitie de tip 1 si diabet de tip 2, boli de rinichi, boli de inima si de presiune arteriala.
Poate corpul meu sa creeze vitamina D?
Vitamina D este uneori numita “vitamina soarelui” deoarece organismul creeaza vitamina D, dupa ce se expune la lumina soarelui. In functie de zona unde locuiti,10 minute de expunere la soarele de vara 3-4 ori pe saptamana poate fi suficient pentru a ajuta organismul sa creeze vitamina D de care avem nevoie.
Cat de mult am nevoie de vitamina D?
Cantitatea de vitamina D de care organismul are nevoie poate varia in functie de greutate, mostenirea genetica, culoarea pielii, daca aveti boli cronice, si chiar si cat de mult va expuneti la soare. Discutati cu medicul de familie despre cat de mult organismul vostru are nevoie de vitamina D.
Adultii au nevoie de cel putin urmatoarea cantitate de vitamina D:
- Pana la 70 de ani : 600 de unitati internationale (UI) zilnic
- Peste 70 de ani: 800 UI zilnic
Pentru copiii nou nascuti pana la varsta de 12 luni, doza zilnica recomandata este de 400 UI. Pentru copiii de la varsta de 1 an la 18 ani, doza zilnica recomandata este de 600 UI. Daca alaptezi copilul, medicul de familie va prescrie un supliment de vitamina care are vitamina D (pentru ca laptele uman are doar o cantitate mica de vitamina D). Discutati cu medicul dumneavoastra inainte de a da copiilor suplimente de vitamine.
Cine este la risc pentru deficit de vitamina D:
- Adultii mai in varsta
- Sugari alaptati la san
- Oamenii care sunt obezi
- Persoanele cu pielea mai inchisa
- Persoanele cu expunere limitata la soare
- Oamenii care au dificultati in absorbtia grasimilor alimentare (din cauza unor boli cum ar fi bolile inflamatorii intestinale si fibroza chistica)
- Oamenii care iau medicamente denumite glucocorticoizi (un exemplu: prednison
Ce se intampla daca nu am o cantitate suficienta de vitamina D?
Multi oameni nu au o cantitate suficienta de vitamina D. Daca nu obtineti suficienta vitamina D, organismul nu va fi capabil de a absorbi calciul bine, iar muschii se pot simti slabiti.
Copiii care nu au suficienta vitamina D sunt la risc pentru rahitism. Rahitismul este o tulburare care afecteaza oasele, cauzandu-le inmuierea si ruperea usor. Rahitismul poate provoca, de asemenea, intarzierea cresterii, dureri la nivelul oaselor coloanei vertebrale, pelvisului si picioarelor, si slabiciune musculara. Acesta poate provoca, de asemenea, probleme cu dintii copilului, cum ar fi cavitati si probleme cu structura dintilor.
Adultii care nu au suficienta vitamina D sunt la risc pentru osteomalacie (slabiciune musculara si oase slabe) si osteoporoza (oase subtiri). Noi studii medicale arata caci cei care nu primesc suficienta vitamina D pe o perioada lunga de timp, poate ridica, de asemenea, riscul unei persoane pentru alte boli cronice, cum ar fi anumite tipuri de cancer, boli de inima si diabet.
Cum pot obtine mai multa vitamina D?
Medicul de familie recomanda administrarea de Vitamina D in cel putin 9 luni pe an, alaturi ce Calciu
Alimente care contin in mod natural vitamina D sunt pestele, uleiul de peste, ouale, branza si untul. Exista, de asemenea, vitamina D in produsele alimentare fortificate, cum ar fi laptele si produsele lactate alternative, suc de portocale si cereale pentru micul dejun.
Suplimentele de vitamina D sunt disponibile si la farmacie. Discutati cu medicul de familie daca credeti ca este posibil sa nu aveti un aport suficient de vitamina D. Medicul de familie va poate intreba despre dieta si expunerea la lumina soarelui, precum si orice alti factori de risc pe care ii puteti avea. Medicul va poate sugera, de asemenea, testari pentru vitamina D in a va ajuta sa decideti daca este nevoie sau nu de un supliment.
Citeste mai mult
De ce este atat de important sa te racoresti?
Corpul nostru depinde de apa pentru supravietuire. Stiati ca mai mult de jumatate din greutatea corpului este apa? Fiecare celula, tesut si organ din corpul nostru are nevoie de apa pentru a functiona corect. De exemplu, corpul nostru foloseste apa pentru a mentine temperatura acestuia, eliminarea deseurilor si pentru a lubrifia articulatiile. Apa este esentiala pentru o sanatate buna.
Cum pierde corpul meu apa?
Pierzi apa in fiecare zi, cand te duci la baie, cand transpiri, si chiar si atunci cand respiri. Pierzi apa chiar mai rapid atunci cand este foarte cald afara, atunci cand faci efort fizic sau daca aveti febra. Varsaturile si diareea pot duce, de asemenea, la pierderea de lichide rapid. Daca nu inlocuiti apa pierduta, puteti sa va deshidratati.
Cum stiu daca sunt deshidratat?
Simptomele deshidratarii includ:
- Putin sau deloc urina, urina poate fi mai inchisa la culoare decat de obicei;
- Gura uscata;
- Somnolenta sau oboseala;
- Sete extrema;
- Dureri de cap;
- Confuzie;
- Senzatie de ameteala;
Nu asteptati pana cand observati ca aceste simptome de deshidratare actioneaza. Ea poate fi greu de recunoscut atunci cand sunteti deshidratat, mai ales odata cu varsta. Puteti preveni deshidratarea prin consumarea unei cantitati mari de apa.
Cata apa ar trebui sa consum in fiecare zi?
Exista diferite recomandari pentru aportul de apa in fiecare zi. Cei mai multi oameni au spus ca ar trebui sa se bea 6-8 pahare de apa in fiecare zi, acesta fiind un obiectiv rezonabil. Cu toate acestea, diferite persoane au nevoie de cantitati diferite de apa pentru a ramane hidratat. Pentru unii oameni, mai putin de 8 pahare poate fi de ajuns. Alte persoane pot avea nevoie mai mult de 8 pahare in fiecare zi.
Unii oameni sunt la risc mai mare de deshidratare, inclusiv aceia care fac foarte multe exercitii fizice, cei care au anumite interdictii medicale, sunt bolnavi sau nu sunt in stare sa consume suficiente lichide pe parcursul zilei. Adultii mai in varsta au un risc mai mare de deshidratare. Pe masura ce inaintati in varsta, creierul poate fi in imposibilitatea de a da sens deshidratarii si trimite semnale de sete.
Daca sunteti ingrijorat ca ati putea sa nu fi consumat suficienta de apa , verificati urina. Daca urina este in mod constant incolora sau galben deschis, sunteti cel mai probabil bine hidratat.
Este posibil sa aveti nevoie de a creste cantitatea de apa in cazurile in care:
- Aveti pietre la rinichi sau infectie a vezicii urinare;
- Sunteti insarcinata sau alaptati;
- Vreti sa va plimbati, cand afara este foarte cald;
- Faceti efort fizic;
- Aveti febra, varsaturi sau aveti diaree;
- Pierdeti in greutate;
Pe langa apa, ce altceva se poate consuma pentru a fi bine hidratati?
Apa este cea mai buna optiune pentru hidratatre. Exista si alte bauturi si alimente care pot ajuta la furnizarea apei de care aveti nevoie, dar unele pot adauga calorii in plus de zahar la dieta voastra.
Bauturile, cum ar fi sucurile de fructe si legume, laptele si ceaiurile din plante pot contribui la cantitatea de apa care ar trebui consumata in fiecare zi. Chiar si bauturi cofeinizate, cum ar fi cafeaua, ceaiul si sucul, pot ajuta la aportul de apa de care aveti nevoie zilnic – pana la un punct. Dar cel mai bine este de a limita acestea deoarece cafeina poate provoca, la unele persoane, urinatul mai des, sau se simt in stare de anxietate sau nervozitate. O cantitate moderata de cofeina, 200 la 300 de miligrame, nu este daunator pentru majoritatea oamenilor.
Apa poate fi, de asemenea, gasita si in fructe sau legume, cum ar fi pepenele verde, rosiile si salata, in ciorbe, supe.
Ce stiu despre bauturile pentru sportivi?
Pentru majoritatea oamenilor, apa este tot ce este necesar pentru a mentine o buna hidratare. Cu toate acestea, daca faceti un efort mai mare, de exemplu un sport, la o intensitate mare pentru mai mult de o ora, o bautura sport poate fi de ajutor deoarece contine glucide care pot preveni zaharul din sange. O bautura pentru sportivi poate ajuta, de asemenea, la inlocuirea lectrolitilor daca aveti febra, varsaturi sau daca aveti diaree.
Alegeti bauturile pentru sportivi cu intelepciune, astfel cum acestea sunt adesea bogate in calorii, si zahar, pot contine un nivel ridicat de sodiu. Atentie, nu beti in cantitate mare. Un flacon poate contine mai multe portii. Unele bauturile pentru sportivi contin cafeina. Daca utilizati o bautura pentru sportivi care contine cafeina, aveti grija sa nu consumati prea mult. Bauturile pentru sportivi nu sunt la fel ca bauturile energizante. Bauturile energizante contin de obicei cantitati mari de cafeina si alte stimulente (de exemplu, guarana sau taurina) de care organismul vostru nu are nevoie. Cele mai multe dintre aceste bauturi sunt, de asemenea, bogate in zahar. Multi experti recomanda copiilor si adolescentilor sa nu consume aceste bauturi energizante.
Sfaturi pentru a fi hidratat chiar si atunci cand sunteti intr-un sejur
Luati o sticla de apa cu voi in timpul zilei. Luati in considerare ca transportand o sticla cu apa reutilizabila si umplandu-o de la robinet, este mai avantajos decat sa o cumparati. Daca apa simpla nu va intereseaza, incercati sa adaugati o felie de lamaie.
Daca aveti de gand sa faceti un sport, asigurati-va ca beti apa inainte, in timpul si dupa antrenament.
Incepeti si incheiati ziua cu un pahar de apa.Cand simtiti ca va este foame, beti un pahar de apa. Senzatia de sete este adesea confundata cu foamea. Foamea adevarata nu poate fi inlocuita cu apa. Apa, de asemenea, poate contribui la un plan sanatos de scadere in greutate, dupa cum unele cercetari sugereaza ca apa va ajuta sa va simtiti mai plin.Beti apa pe baza unui program daca aveti probleme in a va aminti a o bea. De exemplu, beti apa atunci cand va treziti, la micul dejun, pranz si cina, si cand va duceti la culcare. Sau beti un pahar mic de apa la fiecare ora.
Beti apa, atunci cand va duceti la un restaurant. Nu numai ca va hidratati, dar este si gratuit!
Citeste mai mult
