Sindromul coronarian acut (SCA) este termenul folosit pentru a descrie anumite conditii care determina o reducere a fluxului sanguin la nivelul inimii. Aceste conditii includ: angina instabila si infarct miocardic (atac de cord).
Daca aveti sindrom coronarian acut(SCA), medicul va va prescrie medicamente,pe care probabil ca va trebui sa le luati, pentru o lunga perioada de timp. Aceste medicamente ajuta la imbunatatirea fluxului sanguin al inimii , pentru a preveni coagularea sangelui, si pentru a reduce riscul de a avea mai multe probleme cardiace in viitor.
Mai jos veti gasi o prezentare generala de medicamente, de obicei, prescrise pentru a trata sindromul coronarian acut(SCA), si informatii despre beneficiile, riscurile si efectele secundare. Daca aveti intrebari sau nelamuriri cu privire la medicamentele pe care le luati, asigurati-va ca va adresati medicului pentru mai multe informatii.
Inhibitori SCA
Inhibitori SCA sunt un grup de medicamente care pot ajuta in cazul in care inima ta nu pompeaza bine sange. Acest tip de medicamente imbunatateste fluxul de sange, ajutand in a deschide (dilata) arterele si scazand tensiunea arteriala.
Daca aveti SCA, medicul vostru poate dori sa luati un inhibitor SCA in monoterapie sau in asociere cu alte medicamente, cum ar fi un diuretic sau un beta-blocant.
Efecte secundare. Inhibitori ai SCA nu provoaca, de obicei, efecte secundare neplacute. Cel mai frecvent efect secundar este o tuse uscata. Mai multe efecte adverse rare includ ameteli, apetit redus, fatigabilitate (senzatie din energie), probleme cu rinichii si o crestere a nivelului de potasiu din sange.
Riscuri. Deoarece inhibitorii SCA pot provoca malformatii congenitale, femeile gravide nu ar trebui sa ia acest tip de medicament.
In cazuri rare, inhibitori ai SCA pot duce la o reactie alergica grava (numita o reactie anafilactica) care determina umflarea in anumite zone ale corpului. Aceasta reactie este mai frecventa la persoanele de culoare si persoanele care fumeaza. Acesta poate fi fatala. Ar trebui sa vi se acorde atentie medicala imediata, daca aveti umflaturi dupa ce ati luat un inhibitor ACE.
Aspirina
Medicul vostru va poate spune sa luati o doza mica de aspirina in fiecare zi. Aspirina ajuta la mentinerea sangelui de la formarea cheagurilor. Cheagurile de sange pot bloca arterele care transporta sange si oxigen la inima (numit arterele coronare). Blocajele in arterele coronare creste riscul de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
Efecte secundare. Reactiile adverse frecvente ale aspirinei includ greata si stomac deranjat. Unii oameni se simt nervosi sau au dificultati in a adormi in timpul tratamentului cu aspirina. Sunati-va medicului in cazul in care simptomele sunt severe.
Riscuri. Aspirina poate creste riscul de ulcere gastrice si hemoragie gastro-intestinala (sangerare in stomac si intestine). Medicii prescriu de obicei o doza mica de aspirina (intre 81 mg pe zi si 162 mg pe zi) pentru persoanele care au SCA. Dozele mici ofera aceleasi beneficii ca si o doza mai mare, cu un risc mai mic de hemoragii interne.
Discutati cu medicul despre riscurile si beneficiile terapiei cu aspirina. Va va prescrie doza de aspirina, care este potrivita pentru voi si o sa va spuna exact cum sa-l luati.
Beta blocante
Beta-blocantele sunt un grup de medicamente care scad ritmul cardiac si tensiunea arteriala. Ele ajuta, de asemenea,la imbunatatirea fluxului sanguin catre inima, reduce durerile in piept si prevenine deteriorarea inimii.
Daca ati avut un atac de cord, medicul va poate prescrie un beta-blocant. Va poata spune sa luati un beta-blocant in monoterapie sau in asociere cu alte medicamente, cum ar fi un diuretic sau un inhibitor al SCA.
Efecte secundare. Efectele secundare ale beta-blocantelor tind sa fie usoare. Reactiile adverse frecvente includ mainile reci, ameteli,oboseala si slabiciune. Reactii adverse mai putin frecvente includ dificultati de respiratie, tulburari de somn, depresie si apetitului sexual scazut.
Riscuri. Beta-blocantele nu sunt recomandate pentru persoanele care au astm. Acest tip de medicament poate declansa atacuri severe de astm.
Beta-blocantele pot face dificila recunoasterea semnelor de zahar din sange (cum ar fi bataile rapide ale inimii), la persoanele care au diabet. Daca aveti diabet zaharat, medicul va va spune, probabil, sa va verificati glicemia de mai multe ori.
Oprirea beta-blocantelor creste brusc riscul de probleme cardiace. Daca trebuie sa incetati sa mai luati un beta-blocant, este important sa-l opriti treptat, in conformitate cu instructiunile medicului vostru.
Antiplachetarele
Antiplachetarele sunt uneori prescrise impreuna cu terapie cu aspirina. Acest tip de medicament ajuta la prevenirea formarii cheagurilor de sange prin faptul ca nu permite anumitor celule din sange (numite trombocite), sa se grupeze. Acest lucru reduce riscul de blocaje in arterele coronare, care pot duce la atac de cord si accident vascular cerebral.
Efecte secundare. Unele reactii adverse frecvente ale medicamentelor antiplachetare includ greata, stomac deranjat, dureri de stomac, diaree, senzatie de mancarime si o eruptie cutanata. Discutati cu medicul vostru daca aveti reactii adverse in timpul tratamentului cu acest medicament.
Riscuri. Deoarece medicamentele antiplachetare previn coagularea sangelui, acestea pot creste riscul de sangerare grava la unele persoane.
Diureticele
Diureticele ajuta corpul sa scape de sodiul extra (sare) si de fluide. Acest tip de medicament scade tensiunea arteriala prin reducerea cantitatii de fluide care curge prin vasele de sange.
Diureticele sunt foarte frecvent prescrise pentru tratarea hipertensiunii arteriale. Acestea sunt folosite uneori in combinatie cu beta-blocante si inhibitori ai SCA.
Efecte secundare. Reactii adverse frecvente ale diureticelor includ cresterea urinara, cresterea setei, oboseala, crampe musculare si scaderea tensiunii arteriale. Reactii adverse mai putin frecvente includ cresterea zaharului din sange, cresterea colesterolului, cicluri menstruale neregulate la femei si impotenta la barbati.
Riscuri. Persoanele care iau diuretice pot avea prea mult sau prea putin potasiu in sange, in functie de tipul de diuretic pe care il iau.
Statinele
Daca ati avut un atac de cord, medicul va poate prescrie o statina. Statinele sunt un grup de medicamente utilizate pentru a scadea nivelul colesterolul “rau” (numit LDL, sau lipoproteinele de joasa densitate). Statinele pot ajuta, de asemenea,la cresterea nivelului colesterolul “bun” (numit HDL, sau lipoproteine cu densitate mare) .
Majoritatea oamenilor care iau statine vor lua acest tip de medicament pentru tot restul vietii lor.
Efecte secundare. Durerea musculara este cel mai frecvent efect secundar al statinelor. Durerea poate fi usoara sau severa. Mai putin frecvente efecte secundare includ greata, diaree, gaze si constipatie. Oamenii care iau statine ar putea face, de asemenea, o eruptie. Aceasta reactie adversa este mai frecventa atunci cand o statina este luata in combinatie cu un alt medicament folosit la un nivel mai mic de colesterol.
Sunteti la risc mai mare de a avea efecte secundare de la statine, daca:
- Sunteti femeie;
- Aveti 65 de ani sau mai mult;
- Aveti boli hepatice sau renale;
- Aveti diabet zaharat de tip 1 sau de tip 2
- Luati mai multe tipuri de medicamente.
Unele persoane se pot simti descurajati de efectele adverse cauzate de statine. Cu toate acestea, efectele secundare nu iti pun de obicei viata in pericol. Medicul va poate ajuta sa gasiti modalitati de a le gestiona. Daca sunteti ingrijorat de efectele secundare, discutati cu medicul vostru despre riscurile si beneficiile de a lua statine.
Riscuri. La unele persoane, statinele pot provoca leziuni hepatice. Medicul va dori probabil sa va testeze in mod regulat functia hepatica.
Citeste mai mult
Ce trebuie sa stie femeile :
Sunt femeile expuse la risc?
Femeile sunt expuse la risc pentru a face boli sau atacuri de inima, la fel ca si barbatii. In fapt:
- Bolile de inima sunt principala cauza de deces in randul femeilor de peste 65 de ani.
- Femeile sunt de 4-6 ori mai predispue sa moara de boli de inima decat de cancer de san.
- Bolile de inima omoara mai multe femei de peste 65 de ani decat toate formele de cancer.
Femeile dezvolta probleme cardiace mai tarziu decat barbatii – de obicei cu 7 sau 8 ani mai tarziu. Cu toate acestea, riscul unei femei de aproximativ 65 de ani, este aproape aceeasi ca al unui barbat. De asemenea, ratele de atac de cord in ultimii 20 de ani au fost in crestere pentru femei de 35-54 de ani. Este normal ca femeile sa acorde o atentie mai mare pentru sanatatea inimii lor.
Care sunt simptomele unui atac de cord la femei?
Ca si la barbati, cel mai comun simptom de atac de cord la femei este durerea sau disconfortul in piept. Cu toate acestea, femeile pot avea, de asemenea, un atac de cord fara a avea nici o durere in piept. Unele femei, pot avea si alte simptome:
- Senzatie de respiratia taiata
- Durerea care persista de-a lungul gatului, maxilarului, sau partea superioara a spatelui
- Greata, varsaturi sau indigestie
- Transpiratie inexplicabila
- Brusca oboseala coplesitoare
- Ameteala
Ce trebuie sa stiti despre atacurile bolii de inima?
Femeile supravietuiesc,in general, mai putin atacurilor de cord decat barbatii. Nimeni nu stie de ce. Este posibil ca femeile nu solicita sau nu primesc un tratament cat mai curand decat barbatii, sau ca nu recunosc simptomele unui atac de cord, care pot fi diferite de simptomele la barbatii. Acesta poate fi, deoarece la femei vasele de sange se pot deteriora mai usor. Medicii lucreaza pentru a gasi raspunsuri la aceste intrebari. In mod clar, raspunsurile sunt importante pentru a preveni problemele inimii inainte ca acestea sa apara.
Ce pot face pentru a ma proteja de boli de inima?
Atat la barbati cat si la femei, cei mai mari factori care contribuie la aparitia bolilor de inima sunt :
- Fumatul
- Hipertensiunea arteriala
- Colesterolul mare
- Antecedentele familiale
- Varsta
Luati un moment in considerare stilul de viata, antecedentele familiale si starea de sanatate generala. Cu aceste informatii, medicul de familie poate evalua riscul si poate sa faca un plan pentru a evita eventualele probleme. Desi nu se poate face prea multe asupra istoriei familiei sau varstei voastre, puteti face modificari in stilul de viata pentru a evita alti factori de risc,cum ar fi:
- Fumatul. Fumatul este un factor de risc major pentru bolile de inima la femei. Mai mult de jumatate dintre atacurile de cord la femeile sub 50 de ani sunt legate de fumat. Daca va lasati de fumat, puteti reduce riscul de atac de cord cu o treime in termen de doi ani. Femeile care fumeaza si utilizeaza anticonceptionale le creste riscul de a face boli de inima. Diferite produse va pot ajuta sa renuntati la fumat,ceea ce este foarte important pentru sanatatea voastra. Discutati cu medicul despre cea mai buna modalitate pentru voi de a renunta la fumat. Daca respirati fumul de tigara a altei persoane este, de asemenea, rau pentru inima si plamanii vostrii. Daca locuiti cu cineva care fumeaza, incurajat-il sa renunte.
- Controlul tensiunii arteriae. Tratarea hipertensiunii arteriale poate reduce riscul de atac de cord si accident vascular cerebral. O dieta sanatoasa, pierderea in greutate si exercitiul in mod regulat sunt modalitati de a ajuta la controlul tensiunii arteriale. Reducerea pe cat de mult puteti a consumaului de sare va poate ajuta, de asemenea. Daca acesti pasi nu contribuie deloc la scaderea tensiunii arteriale, medicul va poate recomanda unele medicamente.
- Controlul nivelului de colesterol. Daca nu stiti nivelul colesterolului, adresati-va medicului pentru a-l verifica . Screening-ul este recomandat pentru femeile de 45 de ani si peste, cu orice alti factori de risc pentru boli de inima. Dieta sanatoasa este o parte esentiala a scaderii nivelului ridicat de colesterol. Cu toate acestea, unii oameni ar putea avea nevoie sa ia un tratament in plus, fata de imbunatatirea dietei si exercitiile fizice.
- Mentineti o greutate sanatoasa. Greutatea in plus pune presiune asupra inimii si arterelor. Exercitiul fizic si o dieta saraca in grasimi va poate ajuta sa piardeti in greutate. Fiind supraponderal inseamna ca aveti un risc mai mare pentru multe probleme de sanatate, altele, in special diabet zaharat, hipertensiune arteriala si boli de inima. Daca esti supraponderal, discutati cu medicul despre o modalitate sigura si eficienta de a pierde in greutate.
- Exercitiu regulat. Amintiti-va, inima este un muschi. Este nevoie de exercitii fizice regulate pentru a ramane in forma. Exercitiile aerobice, cum ar fi mersul pe jos, inotul, joggingul sau ciclismul, da inimii voastre cel mai bun antrenament. Puteti utiliza, de asemenea, echipamente de fitness pentru exercitii. Gasirea unui partener de exercitiu poate face sa treaca timpul mai usor si voi sa faceti exercitiile cu mai multa placere si in mod regulat.Este eficient sa faceti exercitii cel putin 30- 60 de minute, 4-6 ori pe saptamana. Discutati cu medicul inainte de a incepe un program de exercitii.
- Manancati o dieta saraca in grasimi. Trebuie sa mancati cat mai putine calorii si sa evitati grasimile saturate (cum ar fi grasimea din carne si produse lactate). Sunt disponibile informatii pentru a va ajuta sa faceti alegeri sanatoase. De exemplu, etichete cu informatii nutritionale despre o alimentatie sanatoasa, carti de bucate cu retete pentru sanatatea inimii, unele restaurante servesc alimente cu continut scazut de grasimi.
- Aveti griga de diabetul zaharat. Daca aveti diabet zaharat, exercitiile fizice regulate, controlul greutatii, o dieta saraca in grasimi si vizitele regulate la medic sunt importante. Daca aveti nevoie sa luati tratament pentru diabetul zaharat, aveti grija sa-l luati exact asa cum medicul va spune.
- Fiti constienti de durerea toracica. Asigurati-va si contactati medicul imediat daca acuzati dureri in piept, umeri, gat sau maxilar.Anuntati, de asemenea, medicului daca aveti dificultati de respiratie sau greata. Daca aveti un atac de cord, duceti-va repede la spital. Fiecare secunda conteaza.
- Trebuie sa cunoasteti istoria familiei voastre. Avand parinti sau frati cu boli de inima inainte de varsta de 55 de ani, sunt factori care contribuie la aparitia bolilor de inima. Informati medicul despre istoria familiei voastre.
Medicamentele ma ajuta sa am un risc mai mic de boli sau atacuri de cord?
Hipocolesterolemiantele reduc riscul de atacuri de cord la barbati. Cu toate acestea, nu exista suficiente dovezi pentru a arata ca aceste medicamente functioneaza si la femeile care nu au avut niciodata un atac de cord. Daca ati avut deja un atac de cord, medicamente hipocolesterolemiante pot reduce riscul unui alt atac.
Luarea unei aspirine in fiecare zi poate reduce riscul de probleme in cazul in care aveti boli coronariene, un atac de cord sau angina pectorala. Angina da dureri in piept cauzate de o scadere brusca a aportului de sange la inima. Aspirina face ca sangele sa fie mai subtire, astfel incat este mai putin probabil sa se formeze un cheag de sange. Cu toate acestea, aspirina poate provoca hemoragii gastro-intestinale si alte probleme. Discutati cu medicul despre factorii de risc ai bolii de inima si daca ar trebui sa va prescrie aspirina.
Medicamente numite statine, beta-blocante si inhibitori ai ECA pot ajuta, de asemenea, in cazul in care aveti probleme cu inima. Adresati-va medicului daca oricare dintre aceste medicamente sunt potrivite pentru voi.
Terapia de substitutie cu estrogeni poate reduce riscul de boli de inima?
Terapia de substitutie cu estrogeni, de asemenea, numita si terapia de substitutie hormonala (TSH), a fost prescrisa de catre medici, deoarece ei au sperat ca ar putea ajuta impotriva anumitor boli, precum si in tratamentul simptomelelor menopauzei. Se credea odata ca aceasta terapie ar putea ajuta la protejarea impotriva bolilor de inima. Noile studii au demonstrat ca, atunci cand vine vorba de sanatatea inimii, terapia de substitutie hormonala de fapt face mai mult rau decat bine. Daca urmati o terapie hormonala si sunteti si bolnav de inima ,discutati cu medicul daca trebuie sa intrerupeti tratamentul hormonal
Citeste mai mult
De Dr. Popescu Clavinia Elena
13 Noi, 2010
Boli ale inimii
aparitie endocardita bacteriana, descoperire endocardita bacteriana, interventie cardiaca endocardita, medic, medic de familie, Medici de Familie, persoane predispuse endocardita, prevenire endocardita bacteriana, tratament endocardita bacteriana, tratare endocardita bacteriana
Ce este endocardita bacteriana?
Endocardita bacteriana (BE) este o infectie a valvelor si a captuselii interioara a inimii (numit endocardul). Se intampla atunci cand bacteriile de pe piele, gura, intestine sau ale tractului urinar intra in sistemul circulator (de obicei in timpul unei proceduri dentare sau medicale) si infecteaza inima.
La cine apare endocardita bacteriana?
Endocardita bacteriana (BE) desi poate aparea la oricine, oameni care au deja o problema diagnosticata valva cardiaca (o valva artificiala sau un defect cardiac) sunt cei mai expusi riscului. Avand un murmur cardiac, cresc uneori, sansele de a obtine BE. Medicul poate determina, de obicei, daca aveti un tip de murmur cardiac, care este riscul de BE.
Proceduri medicale si stomatologice cresc riscul de Endocardita bacteriana (BE)?
Daca aveti o intervenţie cardiaca sau o supapa, o interventie dentara (inclusiv cea profesionala de curarire a dintilor) sau alte proceduri medicale (cum ar fi colonoscopia, cysoscopy si sigmoidoscopie) toate acestea pot creste riscul de bacterii care intra in fluxul sanguin.
Care poate fi preventia?
Daca aveti o problema cardiaca, sau o supapa, trebuie sa informati medicul sau dentistul. Daca intentionati sa aveti dintii curatati sau o alta procedura mentionate mai sus, s-ar putea sa aveti nevoie de antibiotice inainte de procedura. Antibioticele pot ajuta la eliminarea bacteriilor din sange. Verificati cu medicul, pentru a vedea daca aveti nevoie de antibiotice inainte de o procedura dentara sau chirurgicala.
Cum puteti sti daca aveti Endocardita bacteriana (BE)?
Daca aveti frisoane, febra, sau alte simptome asemanatoare gripei, pot fi de asemenea si pentru BE. Alte simptome sunt : scadere inexplicabila in greutate si slabiciunea. Medicul va poate suspecta, de asemenea daca aude sunete anormale ale inimii cu un stetoscop. Medicul va trebui apoi sa va faca mai multe teste, cum ar fi testele de sange si ecocardiografie (se uita la inima prin utilizarea ultrasunetelor) pentru a afla daca aveti BE.
Cum se poate trata?
Endocardita bacteriana (BE) este tratata cu antibiotice. Antibioticele sunt de obicei, executate intravenos (printr-o IV) in spital, dar multi oameni pot termina tratamentul si la domiciliu. Pentru infectii mai complicate, o operatie pe inima poate fi necesara.
Exista complicatii de Endocardita bacteriana (BE)
Odata ce inima a fost infectata, aceasta nu mai pompeaza sange, asa cum facea inainte. Aceasta se numeste insuficienta cardiaca. Alte probleme includ nereguli a inimii, afectarea muschiului cardiac si formarea cheagurilor de sange. BE daca nu este tratata corespunzator, poate duce la moarte.
Citeste mai mult
Sindromul coronarian acut (SCA) este termenul folosit pentru a descrie anumite conditii care determina o reducere a fluxului sanguin la nivelul inimii. Aceste conditii includ: angina instabila si infarct miocardic (atac de cord).