Attention Deficit Hyperactivity Disorder sau ADHD este o boala cunoscuta in lumea intreaga pentru faptul ca afecteaza in mod grav atentia. In termini medicali, boala mai este cunoscuta si ca sindrom hyperkinetic.
In urma studiilor recente realizate in Europa, s-a dovedit faptul ca boala se manifesta genetic, pacientii de gen masculin fiind predominanti (9%) fata de femei (3%). Asa cum am mentionat mai sus, sindromul pare sa se propage in mod genetic, astfel ca marea majoritate a celor ce sufera de ADHD au sau au avut rude ce au suferit la randul lor de aceasta boala.
Cum se manifesta ADHD?
Lobul frontal al creierului uman este locul unde se afla centrii ce au ca sarcina prelucrarea informatiilor si a perceptiilor sezoriale. Dopamina, un neurotransmitator raspunzator, este cea care nu functioneaza la cel mai inalt nivel in cazul persoanelor ce sufera de ADHD. S-a observat, prin folosirea PET (tomografia cu emisie de pozitroni) faptul ca in aceste zone unde dopamina lucreaza cu un randament sub cel normal, nivelul consumului de oxigen si glucoza este mai scazut. Acest aspect se observa mai ales la copii.
O manifestare fizica a sindromului hyperkinetic ADHD o reprezinta un lob frontal mai mic in ceea ce priveste dimensiunile, fata de cel al unei persoane sanatoase. Factori precum consumul de alcool si tutun pot agrava simptomele de ADHD ale pruncului inca ne-nascut. Studiile arata cum nivelul crescut de plumb din corpul prescolarilor agraveaza simptomele sindromului.
Se poate trata sindromul ADHD?
Din pacate, boala deficitului de atentie nu se poate trata definitiv, aceasta fiind o tulburare a metabolismului cerebral. Totusi, ADHD poate fi tinut sub control, cu ajutorul unor programe de educare, atat a parintilor cat si a copilului suferind de ADHD.
O integrare cat mai buna in societate, programarea activitatilor, familiarizarea parintilor cu efectele si simptomele deficitului de atentie pot ajuta enorm de mult copilul suferind. De asemenea, se recomanda practicarea terapiei comportamentale, ceea ce va ajuta bolnavul sa invete sa-si controleze reactiile.
Psihoterapia este inca o metoda foarte buna de a controla ADHD; aceasta presupune practicarea de activitati sportive de catre cel bolnav. Cele mai eficiente s-au dovedit a fi cataratul, echitatia si judo-ul.
Exista si alternativa tratamentului medicamentos impotriva ADHD, insa este necesar ca acesta sa nu fie administrat ca unic tratament, ci sa fie combinat cu metodele mentionate mai sus. Astfel, pe langa activitatile de tip terapeutic se pot administra in mod judicios Metilfenidat, un medicament care elibereaza dopamina, optimizandu-se astfel functionarea celei deja existente in corp.
ADHD-ul nu are din pacate un tratament definitiv, care sa inlature sindromul, insa, cu perseverenta si educatie medicala, simptomele acestuia pot fi tinute sub control pe cale terapeutica si in cazui severe, medicamentoasa.
Citeste mai mult
Orice femeie isi doreste zero complicatii si o nastere cat mai usoara cu un travaliu scurt. De asemenea, orice mamica isi doreste ca al ei bebelus sa fie sanatos din prima clipa a vietii sale. Acesta este motivul datorita caruia nasterea sub apa a devenit din ce in ce mai populara in Europa si America.
Nasterea sub apa reprezinta un proces indelungat, nu in ceea ce priveste expulsia fatului, ci pregatirea mamei pentru acest tip de nastere. Antrenamentul, daca poate fi numit astfel, incepe odata cu implinirea a 5 luni de sarcina, cand femeia insarcinata ia primul contact cu bazinul unde va avea loc nasterea.
Sub supravegherea unui medic, aceasta invata cum sa respire in fluent, pentru a reduce si mai mult durerile nasterii. Chiar si asa, apa este cea care ajuta cel mai mult, avand un caracter endomorf. Acest lucru inseamna ca apa ajuta la relaxarea muschilor, diminuand astfel si riscul unei fracturi vaginale. De asemenea, apa influenteaza si dilatarea colului uterin, facand-o mai usoara.
Apa din bazin este mentinuta la 37 de grade, aceeasi temperatura cu cea a corpului uman, stabilizand-o pe aceasta din urma, astfel ca fortarile din timpul nasterii se pot face fara riscuri. Apa mai ajuta si la fluentizarea circuitului sanguin, din nou reducandu-se riscul hiperactivitatii cardiace. In cazul opus, in care pulsul fatului scade excesiv, mama este scoasa din apa si este pregatita in regim de urgenta pentru alta modalitate de nastere.
Este important ca medicul ce asista la nastere cat si in timpul procedurilor de acomodare cu apa, sa fie instruit pentru o astfel de nastere, deoarece se pot afla in pragul luarii unor decizii rapide, ce tin de siguranta mamei si a fatului. Lipsa unei instruiri poate duce la situatii in care viata mamei si a copilului sunt puse in pericol.
Bazinul in care se va desfasura nasterea este supus unor reguli stricte de igiena, de aceea foarte putine clinici sunt dotate corespunzator pentru practicarea nasterilor sub apa. Chiar si apa din bazin trebuie analizata pentru a elimina riscul unor bacterii care pot imbolnavi mama. In 2001, in urma neverificarii apei de catre medici, o mama s-a imbolnavit de septicemie la scurt timp dupa nasterea sub apa, si s-a stins din viata la scurt timp. Dupa acest incident colegiul medicilor a interzis temporar practicarea nasterilor sub apa.
Opus zvonurilor, copilul nu sufera niciun soc in momentul in care se naste in apa, deoarece ajunge intr-un mediu foarte asemanator placentei, unde a stat timp de 9 luni de zile. Se poate spune chiar faptul ca fatul va avea parte de o acomodare mai usoara, netrecand direct intr-un mediu plin de oxigen.
Totusi, se pare ca exista un anumit risc in ceea ce privestii copii nascuti sub apa. Declaratiile medicilor sustin ca o mare parte din bebelusii nascuti altfel au avut probleme de integrare in mediul inconjurator si mai mult, au prezentat probleme respiratorii.
Revenind la mama, un ultim risc pe care il prezinta nasterea sub apa este cantitatea de sange pierduta. Este vorba de faptul ca aceasta cantitate nu poate fi estimata corect, astfel ca este posibil ca femeia insarcinata sa piarda mai mult sange decat este normal, fara ca medicii sa realizeze acest lucru.
In final, concludem faptul ca, desi nasterea sub apa inseamna mai putine dureri si efort, trebuiesc luate in considerare riscurile pe care o astfel de nastere le implica. Ca si mama, este strict necesara documentarea despre o astfel de metoda, si de asemenea, alegerea unei clinici cu doctori specializati in nasterile subacvatice. In acest fel, faceti un bine atat fatului cat si dumneavoastra.
Citeste mai mult
Ce dieta sanatoasa sa abordam pentru o viata sanatoasa?
Cercetarile au aratat ca o dieta sanatoasa scade riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer, diabetul de tip 2, osteoporoza si bolile de inima.
Un alt beneficiu al unei nutritii bune este ca ajuta la menţinerea unei greutati optime. Cresterea in greutate duce la aparitia riscului aparitiei diferitelor tipuri de cancer, boli de inima, hipertensiune arteriala şi multe alte probleme de sanatate. O dieta bogata in fibre, saraca in grasimi pot ajuta sa slabestiti si sa va mentineti.
Ce pot face pentru a imbunataţi dieta?
O dieta sanatoasa include o varietate de fructe, legume, cereale integrale, leguminoase (fasole uscata si mazare), nuci şi seminţe. Pentru proteine suplimentare, consumati cantitati moderate de peşte, pasari de curte, carne slaba şi scazuta in grasime şi produse lactate degresate.
Anumite grasimi trebui sa fie parte a unei diete sanatoase. Ele pot reduce riscul de boli. Studiile au aratat ca utilizarea grasimilor “bune” in loc de grasimi saturate poate ajuta la scaderea nivelului de colesterol total.
Aceste grasimi “bune” includ urmatoarele:
- Grasimi mononesaturate – se gasesc in rapita, masline, avocado, uleiuri de arahide, nuci şi in alte uleiuri;
- Grasimi polinesaturate – se gasesc in uleiurile vegetale cum ar fi uleiurile de porumb, floarea soarelui si sofran, precum şi in seminţe de susan, seminţe de floarea-soarelui, porumb, soia, si multe alte tipuri de cereale, leguminoase, nuci si seminte;
- Omega-3 acizi graşi de obicei sunt gasite in peştelr “gras”, cum ar fi: somon, hering, sardine şi macrou.
Acizii grasi Omega-3 din peşte sunt deosebit de bune pentru sanatate. De exemplu, studiile au aratat ca pot reduce riscul de inflamatie sau atac de cord, daca esti predispus la risc pentru boli de inima.
Ce sunt fitochimicale?
Fitochimicalele sunt substanţe gasite in alimente bazate pe plante. Unii experţi sugereaza ca oamenii pot reduce riscul de cancer daca mananca mai multe fructe, legume şi alte alimente care contin fitochimicale. Acestea pot aduce beneficii oaseleo, inimii si sanatatii creierului.
Tipuri comune de fitochimicale includ beta-caroten, vitamina C, acid folic şi vitamina E. Surse bune de fitochimicale includ broccoli, conopida, morcovi, rosii, usturoi, mazare şi fasole (inclusiv soia), cereale integrale, nuci, seminte de in si grapefruit.
Studiile in desfasurare inceca sa gaseasca alimentele si substantele nutritive care pot reduce riscul de cancer. Consumul unei cantitati mai mari de legume si fructe, a fost legata de un risc mai mic de caceral la plamani, esofag, stomac si colon. Totusi, cercetatorii nu stiu care din nutrientii din fructe si legume sunt cei mai utili.
Unele date indica faptul ca vitamina D si calciu pot reduce riscul de cancer colorectal. Cu toate acestea, aceste rezultate nu au fost consistente. Dovezile sugereaza, de asemenea, faptul ca acidul folic poate reduce riscul de cancer. Puteţi reduce riscul de avea probleme de sanatate daca ve-ti consuma cel putin 5 tipuri diferite de legume pe zi. O dieta sanatoasa include, de asemenea si cerealele.
Multi suplimeteaza dieta cu produse gen plafar – suplimente alimentare. Inainte de a va trata pe aceste cai este bine sa va consultati cu medicul de familie in cazul adultilor si cu medicul pediatru in cazul copiilor. Spre deosebire de medicamente aceste produse nu urmeaza aceleasi procedee de testare ca si medicamentele pentru a se dovedi daca functioneaza bine si sunt sigure. Efectuarea de modificari extreme in dieta va poate expune la aparitia unor probleme de sanatate noi.
Ce alimente poate creşte riscul de a dezvolta cancer?
Deşi nu exista dovezi clare cu privire la anumite alimente, unele dintre ele pot creşte riscul de cancer. Acestea includ urmatoarele:
- Carne puternic procesata, cum ar fi şunca, slanina, carnaţi, salam şi Bologna – pot creste riscul de cancer colorectal, daca le mananci prea des;
- Alimentele care sunt bogate in grasimi saturate pot contribui la creşterea in greutate. Excesul de greutate creste riscul de multe tipuri de cancer;
- Alcoolul creste riscul de cancer al gurii, faringelui, esofagului, ficat, san si colorectal.
Citeste mai mult
